Atunci când privesc acest desent, mulți au impresia că a fost realizat de către antici în cinstea zeilor sau este o reprezentare mitică a unui erou tribal.

Dar acest lucru nu este valabil în cazul desenului Marree Man (numit și Stuart’s Giant). Cea mai mare operă de artă în peisaj din lume, care măsoară 4.2 km, a fost descoperită de către pilotul australian Trac Smith, în data de 26 iunie 1998 și se presupune că este realizată între 1997 și iunie 1998. Marree Man este situat pe Finnis Springs, la altitudinea de 1000 m deasupra nivelului mării, la 60 km vest de localitatea Marree din Ausralia.

Opera este fascinantă, dat fiind faptul că poate fi văzută chiar și din spațiu, însă singura problemă este că nimeni nu știe cine a făcut-o sau de ce.

Deși erau anii ’90 și informațiile despre cineva care făcea ceva erau aflate destul de rapid, cumva un individ sau un grup de artiști au reușit să ajungă în această parte greu accesibilă din Australia de Sud, pe platoul Finnis Springs, chiar în apropierea unei baze militare australiene numită Woomera Interzisă Area, și au creat acest imens geoglif de 4.2 km.

Ținând cont că la acea dată (în 1998) tehonologia GPS era la început, avem de-a face cu o operă remarcabilă.

Marree Man, cea mai mare operă de artă în pesaj din lume

Peter Campbell CC BY-SA 3.0

În data de 26 iunie 1998, Trec Smith, un pilot din Australia, a zburat din orașul apropiat Marree către Cooper Pedy și a observat desenul care se întindea pe întreg platoul. Mai târziu, proprietarii unui hotel din zonă au susținut că au primit un fax anonim cu coordonatele geoglifului. După câteva săptămâni, Marree Man a devenit știrea principală în toată Australia.

Ce este Marree Man? Vizual vorbind, desenul înfățișează un bărbat care deține un bumerang (sau o woomera – un băț de aruncare care era folosit în trecut pentru a alunga păsările). După ce a fost analizat de către cercetători, s-a descoperit că liniile care formează conturul bărbatului Marree au o adâncime de aproximativ 30 de centimetri, iar conturul este marcat din zece în zece metri cu niște țepuse din bambus. Întregul desen are o lungime de 4.2 km și ocupă un perimetru de 27 de km.

Diceman wikipedia.org  Public Domain

În 1999, mass-media a fost informată în mod anonim că o mică placă a fost îngropată la doar 16 metri sud de capul operei Marree Man. Placa s-a dovedit a fi un mic steag american cu inele olimpice deasupra. Pe scurtul text de pe placă scria:

„În cinstea pământului pe care l-au cunoscut cândva. Realizările sale în aceste căutări sunt extraordinare; o sursă constantă de mirare și admirație. ”

S-au făcut cercetări cu privire la acest citat și s-a descoperit că provine dintr-o carte din 1946 scrisă de către H. H. Finlayson, volum numit „Centrul Roșu”. Cartea este despre vânătorii tribului Pitjantjatjara – tribul care trăiește în jurul formațiunii stâncoase Uluru. Afirmația provine dintr-un capitol în care autorul descrie cum au fost vânați wallabii, folosind bastoane de aruncat. Secțiunea descrie, de asemenea, înfățișarea vânătorilor, care erau goi și aveau semne de inițiere pe corp.

Mass-media a primit un alt mesaj anonim cu numele operei de artă. Se presupune că a fost numit „Stuart’s Giant”, după John McDouall Stuart, celebrul explorator care a condus prima expediție în Australia.




Din cauza condițiilor meteorologice din regiune, Marree Man a început să se deterioreze și să dispară. În anul 2013 abia se vedea, așa că oamenii au cerut ca liniile să fie adâncite până la stratul de cretă albă de sub pământ.

Antrepenorul australian Dick Smith a pus la bătaie o recompensă de 5.000 de dolari australieni oricui va oferi o informație – oricât de mică – legată de indentitatea autorului lui Marree Man.

Google maps

Deși este posibil să nu aflăm niciodată cine este creatorul uimitoarei opere, Marree Man rămâne unul dintre cele mai interesante mistere din zilele noastre. Locul nu este accesibil publicului, dar sunt permise zboruri în zonă.

Atlasul minunilor lumii. Cele mai spectaculoase monumente – de Daniela Celli, Giulia Lombardo – poate fi comandat cu reducere de pe elefant.ro.


Citește și: Ochiul Saharei, un mister încă neelucidat