Conform unui nou studiu geologic, câmpul gravitațional al planetei Marte atrage Pământul mai aproape de Soare de-a lungul unor cicluri care durează milioane de ani, încălzindu-ne clima și producând modificări oceanelor de pe Terra.

Curenții de mare adâncime au trecut în mod repetat prin perioade mai puternice sau mai slabe, fapt evidențiat de dovezile geologice care datează de peste 65 de milioane de ani și care provin din sute de situri din întreaga lume. Acest lucru se întâmplă la fiecare 2,4 milioane de ani și este cunoscut sub numele de „marele ciclu astronomic”, conform livescience.com.

Curenții mai puternici, cunoscuți sub numele de „vârtejuri gigantice”, pot ajunge pe fundul oceanelor – în cele mai adânci părți ale lor, cunoscute sub numele de abis. Acești curenți puternici erodează apoi bucățile mari de sedimente care se acumulează în timpul perioadelor mai calme ale ciclului, potrivit unui studiu publicat în data de 12 martie, 2024, în revista Nature Communications.

Aceste cicluri coincid cu momentul interacțiunilor gravitaționale cunoscute între Pământ și Marte, în timp ce cele două planete orbitează în jurul Soarelui, a constatat studiul.

Kevin Gill 

„Câmpurile gravitaționale ale planetelor din sistemul solar interferează între ele, iar această interacțiune, numită rezonanță, modifică excentricitatea planetară, o măsură a gradului de apropiere de circularitate a orbitelor lor”, a declarat coautorul studiului, Dietmar Müller, profesor de geofizică la Universitatea din Sydney, într-un comunicat.

Datorită acestei rezonanțe, Pământul este tras puțin mai aproape de Soare de atracția gravitațională a planetei Marte, ceea ce înseamnă că planeta noastră este expusă la mai multă radiație solară și, prin urmare, are o climă mai caldă, înainte de a se îndepărta din nou – totul pe o perioadă de 2,4 milioane de ani.

Autorii noului studiu au folosit date din satelit pentru a cartografia acumularea de sedimente pe fundul oceanului de-a lungul a zeci de milioane de ani. Aceștia au descoperit că există lacune în înregistrările geologice în care sedimentele au încetat să se mai acumuleze în cadrul acestor cicluri astronomice. Ei cred că acest lucru ar putea fi legat de curenții oceanici mai puternici, ca urmare a vremii mai calde cauzate de influența gravitațională a planetei Marte asupra Pământului.

Earth: NASA/Apollo 17 crewMars: ESA/MPS/UPD/LAM/IAA/RSSD/INTA/UPM/DASP/IDA

Aceste descoperiri susțin ideea că Planeta Roșie influențează clima de pe Pământ, la fel cum se presupune că o fac stelele care trec pe lângă ea și alte obiecte astronomice. Cu toate acestea, efectul de încălzire observat nu este legat de încălzirea globală care este determinată de emisiile umane de gaze cu efect de seră, au subliniat autorii studiului.

Cu toate acestea, deși speculative în acest stadiu, descoperirile sugerează că acest ciclu ar putea ajuta la menținerea periodică a unora dintre curenții de adâncime ai oceanului în cazul în care încălzirea globală îi diminuează, spun autorii.

„Știm că există cel puțin două mecanisme distincte care contribuie la amestecul apelor de adâncime din oceane”, a declarat Müller. Unul dintre aceste mecanisme este cunoscut sub numele de Circulația Meridională de Revărsare a Atlanticului (AMOC), a spus Müller. Aceasta acționează ca o „bandă transportoare” a oceanului, aducând apa caldă de la tropice în emisfera nordică, atrăgând căldura în adâncul oceanului în acest proces.

Unii oameni de știință prevăd că AMOC ar putea să nu mai existe în următoarele câteva decenii, astfel încât este posibil ca ventilația indusă de vârtejurile oceanice de adâncime să fie benefică.

„Datele noastre de mare adâncime, care se întind pe o perioadă de 65 de milioane de ani, sugerează că oceanele mai calde au o circulație de adâncime mai bună”, a declarat Adriana Dutkiewicz, autorul principal al studiului și sedimentolog la Universitatea din Sydney. „Acest lucru ar putea împiedica oceanul să stagneze, chiar dacă Circulația Meridională de Revărsare a Atlanticului încetinește sau se oprește cu totul”.

 Peace,love,happiness

Citește și: De ce planetele au formă sferică?