Un nou studiu scoate la iveală un detaliu interesant despre corvide: Aceste păsări pot planifica viitorul așa cum fac oamenii

Posted on martie 14, 2024

by Andrada Ispas

Curiozități

Bucuriile și dificultățile de a face planuri: omul le cunoaște bine, civilizația noastră s-a dezvoltat și datorită capacității de a anticipa nevoile viitoare și de a sacrifica ziua de azi pentru recompensele de mâine. Multă vreme am crezut că suntem singurii care știu să facă acest lucru: în urmă cu un deceniu am descoperit că până și marile maimuțe (cimpanzeii și urangutanii) știu să planifice viitorul.

Acum, corvidele au fost adăugate pe listă: păsările din această familie știu să se organizeze pentru a face față nevoilor viitoare, chiar și atunci când acestea nu sunt imediate și chiar și în situații neobișnuite.

Prin urmare, nu este o adaptare dezvoltată ca răspuns la o nevoie specifică de mediu, ci o capacitate dezvoltată în mod independent la păsări și hominizi, ale căror linii evolutive s-au separat în urmă cu aproximativ 320 de milioane de ani.

Indiciile anterioare

Cristina Glebova

În ceea ce privește corvidele, știm că sunt viețuitoare pricepute și că, la fel ca oamenii, au abilități de gândire abstractă. În 2007, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au arătat că gaițele pot ascunde hrana în locuri în care anticipează că le va fi foame în dimineața următoare.

Unii au interpretat acest lucru ca fiind o dovadă a capacității de a planifica, ceea ce are însă puncte slabe: ar putea fi o adaptare specifică legată de hrană, și nu o capacitate generalizată.

Pentru a obține o imagine mai clară, Mathias Osvath (Universitatea din Lund, Suedia) a dorit să testeze capacitatea corvidelor de a „gândi în avans” în două situații care nu sunt cotidiene, cum ar fi utilizarea de unelte pentru a deschide o cutie și situații de troc cu oamenii. Rezultatele studiului sunt publicate în revista Science.

Cristina Glebova

În cadrul unui experiment, niște corbi au fost instruiți să deschidă cu o piatră o cutie care conținea crochete pentru câini. Apoi, păsările au fost plasate în fața unei serii de instrumente din care să aleagă, iar cutia a fost ascunsă.

Păsările au fost lăsate să aleagă un instrument și, 15 minute mai târziu, au fost puse din nou în fața cutiei, dar într-un loc diferit. Păsările trebuiau să arunce piatra în cutie pentru a colecta hrana. Corbii au reușit, în medie, în 11 din cele 14 încercări.

Într-un al doilea caz, păsările au învățat să schimbe un jeton cu o recompensă (mâncare). Apoi trebuiau să îl aleagă din nou dintr-o grămadă de alte obiecte, să îl păstreze la ele timp de 15 minute și abia apoi să îl dea unui om de știință pentru a primi recompensa. Păsările au ales jetonul corect în 143 din 144 de cazuri și au reușit să schimbe aproximativ 77% dintre jetoane pentru recompensă.

Cercetătorii au mărit apoi la 17 ore intervalul dintre alegerea unui jeton și primirea recompensei. Corbii au reușit să îndeplinească sarcina aproape 90% din timp.

„Performanța corbilor este la același nivel cu cea a maimuțelor mari”, conchide Osvath.

Sonny Mauricio

BBC

Se pare că, la corvide și maimuțe, inteligența nu este un sistem care să rezolve un set predefinit de probleme (inteligență dedicată), ci mai degrabă un sistem de calcul pentru a improviza noi soluții (inteligență de improvizație). Dar este încă neclar ce anume este acest sistem cognitiv și cum a evoluat.