Ce efecte are consumul de alcool asupra organismului?
Majoritatea persoanelor care consumă alcool sunt familiarizate cu efectele pe termen scurt ale intoxicației cu alcool. Starea ușoară de euforie și senzația de relaxare se numără printre principalele motive pentru care oamenii produc și consumă alcool de mii de ani.
Consumul excesiv de alcool poate avea un impact grav asupra sănătății noastre fizice și mentale, iar acest lucru îl știu mulți dintre noi. Dar efectele exacte depind de cantitatea de alcool consumată și de cât de frecvent o persoană consumă alcool.
Potrivit CDC (Centrul pentru prevenirea bolilor cronice și promovarea sănătății, SUA), consumul excesiv de alcool este definit ca fiind consumul a opt sau mai multe unități pe săptămână pentru femei și a 15 sau mai multe unități pe săptămână pentru bărbați.
iam_os
O unitate se referă la un echivalent de 14 grame de alcool pur. Această cantitate poate fi găsită într-o sticlă de bere (350 ml) (5% conținut de alcool), un pahar de vin (150 ml) (12% conținut de alcool) sau un shot de băuturi spirtoase distilate (40 ml) (40% conținut de alcool).
Efectele pe termen scurt ale consumului de alcool includ adesea senzații de euforie ușoară și o stare de relaxare. Această stare este cauzată de modificări temporare ale conexiunilor creierului.
Alcoolul poate interfera cu neurotransmițătorii, care sunt substanțe chimice care ajută la transmiterea mesajelor între neuronii din creier, ceea ce duce la modificări ale dispoziției, comportamentului și gândirii.
Efectele pe termen scurt ale consumului moderat de alcool pot varia de la înroșirea pielii și probleme de concentrare până la simptome mai grave, cum ar fi starea de vomă și leșinul. Alte efecte ale consumului de alcool pe termen scurt includ pierderea coordonării, schimbări de dispoziție, creșterea tensiunii arteriale, vedere încețoșată și scăderea inhibițiilor.
Apoi vin efectele sevrajului de alcool, denumite în mod obișnuit mahmureală. Simptomele mahmurelii încep, de obicei, la câteva ore de la ultima băutură și tind să varieze de la o persoană la alta. Acestea pot include dureri de cap, epuizare, greață și deshidratare.
Alcoolul inhibă producția de vasopresină din organism, un hormon care îi spune corpului să rețină apa în rinichi. Fără acesta, apa merge direct în vezica urinară și lasă corpul deshidratat. Durerea de cap este reacția creierului la această pierdere de lichid, în timp ce greața și lipsa de energie sunt răspunsul organismului la nivelul scăzut de zahăr din sânge și la pierderea mineralelor și a electroliților care ajută organismul să funcționeze corect.
Cu cât o persoană bea mai mult, cu atât este mai probabil să resimtă aceste efecte și cu atât mai mult îi poate lua mai mult timp să se recupereze.
Simptomele mahmurelii tind să treacă în decurs de 24 de ore de la ultima băutură.
Efectele pe termen lung ale consumului de alcool
Kyle Williamson
Consumul de alcool pe termen lung poate afecta multe aspecte ale sănătății fizice și mentale. Principalele zone afectate includ creierul, sistemul digestiv, sistemul cardiovascular și sistemul musculo-scheletic.
Creierul
Bogdan Costin
Există o mulțime de dovezi științifice care arată că alcoolul are un impact asupra bunei funcționări a creierului, și anume prin afectarea nivelurilor de neurotransmițători – mesageri chimici din creier.
Consumul de alcool poate provoca schimbări bruște de dispoziție. Acest lucru se datorează faptului că alcoolul interacționează cu GABA, un neurotransmițător care ajută la reglarea dispoziției și a anxietății.
De asemenea, consumul de alcool încetinește comunicarea dintre creier și corp. Acest lucru poate duce la tulburări de coordonare, vorbire greoaie, reflexe încetinite și pierderi de memorie. Consumul excesiv de alcool poate duce, de asemenea, la alte probleme, cum ar fi tulburările de somn.
Consumul de alcool pe termen lung poate duce chiar la modificări ale structurii creierului. Mai exact, consumul excesiv de alcool poate ucide celulele creierului. Acest lucru poate duce la probleme de memorie, învățare și coordonare, precum și la creșterea riscului de a dezvolta o tulburare de anxietate și depresie.
Multe dintre aceste modificări la nivelul creierului se produc la nivel molecular. Potrivit unei analize din 2021 publicată în revista Trends in Neurosciences, consumul excesiv de alcool poate perturba expresia genelor în neuroni, un proces prin care celulele creierului se dezvoltă și se conectează între ele. Aceste adaptări pot fi un factor cheie pentru dezvoltarea tulburărilor legate de consumul de alcool, au declarat cercetătorii.
Inima
Consumul de alcool pe termen lung are, de asemenea, un impact asupra sănătății cardiovasculare. Potrivit unei analize din 2016, publicată în Journal of the American College of Cardiology, chiar și cantități modeste de alcool pot predispune o persoană la fibrilație atrială – o afecțiune care provoacă bătăi neregulate ale inimii, amețeli și dificultăți de respirație.
Modul în care consumul de alcool afectează sănătatea inimii poate depinde de cantitatea de alcool consumată, deși dovezile sunt departe de a fi concludente. Unele studii indică faptul că un consum de alcool scăzut până la moderat ar putea reduce de fapt riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral, potrivit unei analize din 2021 publicată în revista Nutrients. Cu toate acestea, acest lucru nu este bine înțeles.
O analiză din 2017 publicată în revista Alcohol Research sugerează că un consum de alcool scăzut până la moderat poate reduce indirect ateroscleroza – o acumulare de plăci de grăsime în și pe pereții arterelor – și inflamația, precum și atenuarea efectelor stresului psihologic asupra sistemului cardiovascular.
Anumiți compuși care se găsesc în băuturile alcoolice ar putea juca, de asemenea, un rol. De exemplu, polifenolii care se găsesc în vinul roșu ar putea proteja împotriva aterosclerozei, a hipertensiunii și a insuficienței cardiace, potrivit unei analize din 2016 publicată în revista Nutrients.
Sănătatea digestivă
Consumul excesiv de alcool poate afecta sănătatea ficatului și la apariția bolilor hepatice, potrivit unei analize din 2021 publicată în revista Alcohol Research.
Alcoolul afectează și alte părți ale sistemului digestiv. O analiză publicată în 2014 în World Journal of Gastroenterology a constatat că un consum mai mare de cinci unități pe zi poate afecta pancreasul, esofagul, stomacul și tractul intestinal.
Consumul de alcool pe termen lung poate duce, de asemenea, la o sănătate intestinală precară. Potrivit unei analize din 2021, publicată în International Journal of Molecular Sciences, consumul excesiv de alcool poate duce la modificări ale microbiomului intestinal, prin reducerea diversității microbilor și prin provocarea unei creșteri excesive a bacteriilor care promovează inflamația, cum ar fi Proteobacteria.
Aceste modificări pot duce la inflamație intestinală – o afecțiune în care pereții intestinali devin poroși, permițând toxinelor și agenților patogeni dăunători să pătrundă în fluxul sanguin.
Una dintre cele mai importante funcții ale microbiomului intestinal (colecție de microorganisme și compoziția lor genetică ce trăiesc în intestinul nostru) este de a fermenta fibrele alimentare și de a produce molecule antiinflamatorii numite acizi grași cu lanț scurt.
Acizii grași cu lanț scurt sunt esențiali pentru sănătatea noastră imunitară, pentru bunăstarea mentală și pentru prevenirea bolilor cronice, inclusiv a diabetului și a cancerului. Reducerea consumului de alcool ajută la asigurarea faptului că microbiomul poate produce suficiente din aceste molecule vitale.
Imunitatea
Sistemul imunitar poate fi, de asemenea, afectat de consumul de alcool pe termen lung. Potrivit unei analize din 2015 publicată în revista Alcohol Research, consumul excesiv de alcool poate duce la o scădere semnificativă a numărului de celule albe din sânge responsabile de combaterea infecțiilor și de prevenirea cancerelor.
