În cei peste 4,5 miliarde de ani, Pământul a suferit tot felul de schimbări. Există multe exemple în acest sens, iar deplasarea continentelor este unul dintre cele mai mediatizate. Dar este cu siguranță fascinant să descoperi că Sahara, cel mai mare deșert fierbinte din lume, a fost cândva o pădure.

Sahara se întinde pe o distanță de 4.800 de kilometri de la est la vest și între 800 și 1.200 de kilometri de la nord la sud.

Acoperă aproape toată Africa de Nord, motiv pentru care este ușor de observat pe imaginile din satelit. În plus, acest regat al dunelor de nisip, care în dialectul Tuareg înseamnă „deșertul de nisip”, este o regiune inospitalieră și aridă.

Luca Galuzzi CC BY-SA 2.5

Caracteristicile actuale ale acestui loc, la care se adaugă precipitațiile anuale cuprinse între 35 și 100 de milimetri, fac greu de imaginat că locul a fost o zonă cu multă verdeață și numeroase specii de animale.

De la verde la auriu

Kenrick Baksh

Deșertul Sahara era o pădure luxuriantă acum între 5.000 și 10.000 de ani în urmă. Această informație a fost obținută după mai multe investigații. Este cazul unui studiu realizat de oameni de știință de la Universitatea din Stockholm și de la universitățile Columbia și Arizona. Lucrarea a constat într-o analiză a sedimentării marine din Africa de Nord pentru a găsi un model de precipitații.

Un alt studiu, realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), a concluzionat că, în deşertul Sahara, condiţiile climatice s-au modificat de la umede la aride o dată la fiecare 20.000 de ani.

Aceasta este o consecință a modificărilor axei Pământului pe orbita sa în jurul Soarelui.

Fluctuațiile care au avut loc aici modifică unghiul de pătrundere a radiației solare în atmosferă. Astfel, în istoria Pământului au existat perioade în care a existat mai multă energie de la Soare în timpul sezonului musonic din Africa de Vest. În aceste perioade plouă mult mai mult în nordul acestui continent.

Cum s-a transformat Sahara din pădure în deșert?

Arheologul David Wright are o idee despre modul în care această regiune a suferit o transformare atât de bruscă și a publicat-o într-un studiu în Frontiers in Earth Science. Potrivit acestei lucrări, activitatea populațiilor neolitice, independentă de schimbările axei Pământului, a jucat un rol major.

Wright a enumerat dovezile arheologice care documentează pășunatul în acest loc, comparând în același timp amploarea mărăcinișului, principalii indicatori ai tranziției de la umed la uscat.

Astfel, arheologul a demonstrat că, în urmă cu aproximativ 8.000 de ani, în regiunile din jurul Nilului, comunitățile de păstori s-au răspândit spre vest, lăsând în urmă vegetația deșertică.


Citește și: De ce în deșert ziua este cald, iar noaptea este frig?