Istoria cuvântului tipărit este plină de peripeții, de momente istorice majore și de tipărirea semnificativă a unor cărți pe care foarte puțini le-au mai citit de la publicarea lor.

Cei mai mulți dintre noi au doar o idee mai vagă despre cum au apărut cărțile tipărite produse în masă.

Prima Biblie Gutenberg (un volum in-folio cu 42 de linii pe fiecare pagină), tipărită în 1455 de către Johannes Gutenberg, la Mainz, Germania, a introdus în lume caracterele mobile, după cum ne spune istoria. Ea este universal recunoscută ca fiind cea mai importantă dintre toate cărțile tipărite. În 1900, Mark Twain a exprimat acest sentiment într-o scrisoare „comentând deschiderea Muzeului Gutenberg”, scrie M. Sophia Newman pe Lithub. „Ceea ce este lumea astăzi”, declara el, „bun și rău, i se datorează lui Gutenberg.

Această afirmație conține un adevăr prea simplificat. Cuvântul tipărit (și Biblia tipărită) a determinat, în mare parte, cursul istoriei europene, care a determinat cursul evenimentelor globale după „revoluția Gutenberg”. Dar există o altă poveste a tiparului complet independentă de istoria cărții în Europa. Una care începe înainte ca Johannes Gutenberg să se fi născut.

Daderot

Cel mai vechi text existent tipărit vreodată cu caractere mobile a fost realizat cu 23 de ani înaintea de nașterea lui Gutenberg (născut în 1400) și cu 78 de ani înaintea tipăririi Bibliei sale. Este vorba de Jikji, carte tipărită în Coreea, o colecție de învățături budiste ale maestrului Seon Baegun și tipărit cu caractere mobile de către elevii săi Seok-chan și Daijam în 1377. (Seon este o formă coreeană a budismului Chan sau Zen.) Doar al doilea volum al acestei colecții mai există astăzi.

Caracterele mobile au fost o invenție chineză din secolul al XI-lea, perfecționată în Coreea în 1230, înainte de a întâlni în Europa condițiile care să-i permită să devină populară.

wikipedia.org
Daderot

Tehnicile de tipărire s-au dezvoltat în Asia și au fost preluate în Coreea în anii 1200 de dinastia Goryeo, care a însărcinat un tipograf pe nume Choe Yun-ui să reconstruiască o imprimare în xilogravură a colecției masive de texte budiste antice numite Tipitaka, după ce mongolii au ars singurul exemplar coreean. Prin turnarea „caracterelor individuale în metal” și aranjarea lor într-o ramă – același proces folosit de Gutenberg – s-a reușit finalizarea proiectul până în 1250, cu 200 de ani înainte de presa lui Gutenberg.

Cu toate acestea, colecția de texte nu a rezistat de-a lungul timpului și astăzi nu mai există, la fel ca și nenumăratele altele tipărite atunci când tehnologia s-a răspândit în imperiul mongol pe Drumul Mătăsii și s-a înrădăcinat printre uigurii musulmani. Este posibil, deși „nicio dovadă istorică” nu susține încă această afirmație, ca tipografia mobilă să se fi răspândit în Europa din Asia de-a lungul rutelor comerciale.

Steve46814

Dacă a existat vreo legătură în răspândirea tiparului între Asia și Occident, uigurii, care foloseau atât tiparul în bloc, cât și caracterele mobile, au jucat un rol important în răspândirea acestor metode de tipărire a cuvintelor.

În lipsa unor documente istorice clare, această istorie timpurie a tipăriturilor în Asia se bazează pe surse secundare. Dar „întreaga istorie a presei tipografice” în Europa” este, de asemenea, plină de lacune. Ceea ce știm este că Jikji, o colecție de învățături budiste Zen coreene, este cea mai veche carte existentă din lume tipărită cu caractere mobile. Johannes Gutenberg a avut un rol important în istoria tiparului, însă nu a fost cel care a inventat caracterele mobile.

Doar foarte recent, mai ales în ultimul deceniu, istoria îndelungată a tiparului în Asia a fost „recunoscută” în cultura populară, deși savanții din Est și Vest o cunosc de mult timp. Coreea a considerat Jikji și alte volume vechi ca fiind puncte de mândrie națională care se numără printre cele mai importante cărți. Cu toate acestea, UNESCO a certificat Jikji ca fiind „cea mai veche dovadă de tipărire cu caractere metalice mobile” abia în 2001.




Bibliothèque nationale de France BnF

Atât Biblia lui Gutenberg, cât și cartea Jikji au fost înscrise în registrul „Memoria lumii” al UNESCO, pentru a recunoaște reciproc valoarea lor universală excepțională. Cu toate acestea, Jikji, tipărită înaintea Bibliei lui Gutenberg, rămâne aproape necunoscută în Occident.


Citește și: Cine a inventat cartea de identitate?