Francezii spun „à la guerre comme à la guerre„, ceea ce înseamnă că în viață trebuie „să te descurci cu resursele oferite de împrejurări”. Poate că, prețuind acest motto, în timpul Primului Război Mondial, francezii au conceput un sistem de observare a liniilor inamice care folosea resursele deja prezente pe front: copacii.

Primul Război Mondial a fost un conflict istovitor în tranșee, în timpul caăruia observarea mișcărilor inamicului era extrem de dificilă. Era nevoie de poziții înalte și ascunse, care să ofere cumva protecție soldaților.

De-a lungul liniei frontului, copacii, de preferință cei uscați, au fost identificați și înlocuiți cu copaci falși. Aceasta ar putea părea o soluție ușoară, dar, în realitate, procesul de implementare a fost lung și complex, deoarece totul s-a desfășurat sub ochii inamicului.

wikipedia.org
PD-US

În primul rând, tehnicienii identificau copacii uscați din apropierea liniei frontului, apoi îi fotografiau în detaliu, măsurau și chiar îi desenau.

UK Ministery of Information 
Wikimedia Commons

Pornind de la aceste date, începeau lucrările tehnice, pentru a fi produsă replica fiecărui copac, de aceleași dimensiuni și cu exact aceleași ramuri, rupte sau nu, și un simulacru de cortex din fier vopsit, aplicat pe întregul cilindru gol din oțel, care urma să găzduiască unul sau doi soldați.

Pentru a imita textura aspră a scoarței, fierul era adesea acoperit cu o țesătură aspră din diferite materiale. Când copacul fals era gata, acesta trebuia poziționat fără a trezi suspiciuni în rândul inamicului.

UK Ministery of Information

Totul se petrecea noaptea, probabil sub acoperirea focului de artilerie: copacul adevărat era scos, iar cel fals era „plantat” exact în același loc, cu accesul ascuns în partea inferioară a solului.

David McLellan
commons.wikimedia.org 
Australian military.

În acel moment, copacul fals era gata să primească un soldat, care trebuia să urce pe o scară fixată în interiorul tubului de fier pentru a merge și a se cocoța pe un scaun de pe care urma să observe inamicul prin mai multe găuri, dar cu ajutorul unui telescop, pentru a rămâne la adăpost.

Horace Nicholls

Această metodă de spionare extraordinară a fost pusă la cale de francezi, care au transmis apoi britanicilor toate informațiile necesare pentru a realiza copacii falși.


Citește și: 7 dintre cele mai ciudate războaie din istorie


David McLellan

La scurt timp după aceea, inamicul german a folosit și el această tehnică, și cu succes. Doar unul dintre copacii falși folosiți de germanii din Divizia a 3-a în Belgia există și astăzi și este păstrat în Canberra, la Memorialul de război australian.

Astăzi putem vorbi despre „copacii falși” ca despre o invenție interesantă din timpul războiului, aproape ca despre o curiozitate puțin cunoscută, dar care ne amintește că războiul este sânge, distrugere și moarte.

Mulți soldați și-au inscripționat numele în interiorul acestor copaci, ca amintire; printre ei se numără Frederick Augustus Peck, ucis în luptă la doar trei luni după ce și-a scrijelit numele în acel copac ciudat din Belgia.

Folosirea copacilor a fost parodiată de Charlie Chaplin în filmul „Charlot Soldier”, al cărui clip îl putem vedea mai jos:





Citește și: 5 războaie care au pornit din cele mai stupide motive