Pe o mică peninsulă stâncoasă care are ieșire la Marea Egee se află Muntele Athos (sau Muntele Sfânt), locul care găzduiește 20 dintre cele mai vechi și îndepărtate mănăstiri din lume. Astăzi, muntele este un „stat monahal autonom” al Greciei, dar este într-adevăr mai mult ca o țară independentă condusă de Biserica Ortodoxă de Est. Vizitatorii sunt controlați la frontieră, pentru a intra din Grecia (cu barca, pentru că nu există drum peste munte), iar Ministerul Afacerilor Externe al țării administrează peninsula. Așadar, se poate spune că Muntele Athos este un fel de „Tibet creștin”.

Muntele Athos ar putea fi cel mai liniștit loc locuit de pe Pământ

 Aleksei Алексей Simonenko Симоненко 

Primii creștini au venit pe Muntele Athos în secolul al II-lea, iar succesorii lor au ținut rugăciuni zilnice acolo de mai bine de o mie de ani neîntrerupți. Mănăstirile arată și acum precum niște cetăți medievale, neschimbate de secole. În plus, nu există nici televizor și nici radio în acest refugiu ascetic. Rezultatul? Ei bine, în Muntele Athos este o liniște nepământeană, întreruptă doar de sunetul bătutului în toacă, ce cheamă călugării la rugăciune în fiecare dimineață la 3:30 a.m.

Gabriel from Bucharest Romania CC BY 2.0

 Ion Oroles Manolache 

O vizită la Muntele Athos este precum o călătorie în timp. În acest loc se ține cont de ora bizantină, mai exact ziua începe la apus, nu la miezul nopții. Pe Muntele Athos nu a fost adoptat calendar gregorian din secolul al XVI-lea și încă se folosește calendarul iulian al Imperiului Roman (acest calendar a fost introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr., intrând în uz în anul 45 î.Hr. ) care este cu 13 zile în urma celui gregorian.

Oricine ajunge în Muntele Athos poate vedea arborat steagul galben, cu un vultur cu două capete care ține o sabie (simbol al dreptății) și un glob cu o cruce pe el (semnificând biruința creștina prin credința). Acesta a fost drapelul Paleologilor medievali, ultima dinastie conducătoare a Imperiului Bizantin (Imperiul Bizantin a fost continuarea Imperiului Roman de Răsărit de la Constantinopol după căderea Romei).


Citește și: 7 destinații unde femeile nu au voie să intre


De ce nu au voie femeile în Muntele Athos?

 

 Aleksei Алексей Simonenko Симоненко Alex:D CC BY-SA 3.0

Explorer1940 CC BY-SA 4.0

Așa cum se știe, pe cărările muntelui sfânt nu au voie femeile. Călugării au dat această interdicție în secolul al XI-lea. Când faimosul călător britanic Robert Curzon a vizitat Muntele Athos, în 1840, a întâlnit un orfan care fusese crescut de călugări și nu văzuse niciodată o femeie, în afară de icoanele în care era întruchipată Fecioarei Maria.

În 1953, vizita de trei zile a unei femei din Grecia, Maria Poimenidou – care s-a deghizat în bărbat – a determinat autoritățile din Grecia să adopte o lege care le interzice femeilor să intre în Athos, iar nerespectarea ei se pedepsește cu închisoare între două și 12 luni. 

Însă, femeile nu au voie în Muntele Athos pentru că ar fi „necurate” sau inferioare bărbaților, ci pentru a nu exista nicio ispitire pentru monarhii de acolo, din această perspectivă. Există chiar și o tradiție legată de această interdicție. Mai multe detalii găsiți aici.

Avatonul este legea care interzice accesul femeilor pe Muntele Athos, iar Mănăstirile de la Meteora aveau și ele acest „avaton„, însă legea a fost anulată în anul 1948, după ce a fost construit un drum care a facilitat accesul către mănăstirile din vârful stâncilor. În ciuda demersurilor făcute pentru ca acesul femeilor să fie permis pe Muntele Athos, inclusiv la nivelul Parlamentului European, acest lucru nu s-a întâmplat.

Cartea „Peninsula Interzisă. Mărturie despre viața pe Muntele Athos” – de Alain Durel – poate fi comandată de aici.





Citește și: Meteora, locul unde cerul se unește cu pământul