De ce păsările care stau pe firele de înaltă tensiune nu se electrocutează
Am văzut cu toții cum păsările stau pe liniile de înaltă tensiune, fără să se electrocuteze. Cum este posibil acest lucru?
Electrocutarea, ceea ce noi numim „șocul”, este trecerea unui curent electric prin corpul oricărei ființe vii, creând efecte devastatoare, chiar fatale, asupra organismului.
Dar, pentru ca acest curent să circule, trebuie să fie îndeplinită o condiție foarte specifică: și anume, ca două părți ale corpului să intre în contact simultan cu două elemente conductoare distincte care au un potențial electric diferit.
Liviu Florescu
Acesta este un concept de bază în ingineria electrică: un curent electric circulă printr-un element conductor atunci când o diferență de potențial electric (o tensiune) este aplicată la capetele sale (borne).
Această condiție nu are tendința de a se întâmpla în cazul păsărilor care se așază pe conductori fără izolație: păsările nu se electrocutează deoarece picioarele lor ating doar un singur fir (sub tensiune) în același timp, astfel încât diferența de potențial creată este zero. Nu contează cât de mult curent trece prin fir: legile electricității împiedică acest curent să treacă prin corpul păsărilor.
Kristina Tolmacheva
Cu alte cuvinte, „primim șocul” (ne electrocutăm) deoarece, de exemplu, cu o mână atingem o sârmă sau un alt element aflat sub tensiune, dar cu picioarele suntem în contact cu solul, care nu este sub tensiune (care are, se spune, un potențial zero): aici se creează o diferență de potențial electric în corpul nostru, care dă undă verde pentru trecerea curentului.
Citește și: Cum reușesc păsările să zboare peste oceane fără să cadă din cauza oboselii
Nimic din toate acestea nu se întâmplă cu o pasăre care își sprijină picioarele pe un fir electrificat. Dar dacă aceasta din urmă s-ar cocoța în apropierea pilonului care susține firul și ar atinge cu ciocul pilonul (stâlpul) sau un alt fir la un potențial diferit, corpul păsării ar fi supus unei diferențe de potențial electric diferite de zero, ceea ce ar duce la electrocutarea ei.
Joe Lavigne
Acest risc este practic evitat (cu excepția unor condiții foarte nefericite) în cazul păsărilor de dimensiuni mici și medii (dimensiunile mici ale acestora nu permit fizic contactul între două părți ale unei linii cu potențial diferit), dar devine o problemă în cazul speciilor de dimensiuni mari, cum ar fi berzele, de exemplu.
În zonele rurale, nu este neobișnuit să întâlnești cuiburi de barză construite pe stâlpii de electricitate: În acest caz, este suficient un pas greșit sau o mișcare greșită spre orice parte sub tensiune pentru ca pasărea să fie electrocutată.
În aceste cazuri, tehnicienii companiilor care gestionează infrastructura electrică, asistați de experți ornitologi sau naturaliști, încearcă să pună păsările la adăpost de eventuale accidente, încercând, acolo unde este posibil, să mute cuibul sau izolându-l cu bariere de restul infrastructurii, minimizând riscul de a intra în contact cu conductorii electrificați. De altfel, sunt montate teci electroizolante la nivelul stâlpilor, care izolează porțiunea cu cel mai mare risc de incidente.