Frații Lumière: Pionieri ai cinematografiei și fotografiei
Familia Lumière era o familie cu un nume de familie premonitoriu. Lumina, în toate formele sale, se afla în spatele invențiilor lor. Cu toate acestea, povestea lor a început într-o țară umbrită de invazia prusacă din 1870.
Umilința înfrângerii a fost agravată de revoluția sângeroasă a Comunei din Paris. Pentru a avea o viață liniștită și pentru a fi departe de pericole, soții Antoine Lumière și Jeanne-Joséphine Costille au decis să se mute departe de casă. Cuplul a părăsit orașul de frontieră – Besançon – și s-a stabilit în orașul Lyon.
După ce s-a stabilit la Lyon, Antoine a deschis un studio fotografic în centrul orașului. Oamenii erau fascinați. Afacerea sa a atras burghezia înstărită din Place Bellecour. Antoine expunea întotdeauna portretele în vitrina magazinului, pentru a atrage și mai mulți clienți. I-a sedus și pe cei mai populari locuitori din cartierul Guillotière, oferindu-le fotografii mici, pe care le vindea cu un franc. În mijlocul vitrinei a expus un autoportret sprijinit pe aparatul și echipamentul său fotografic.
În 1877, copiii săi, Auguste și Louis Lumière s-au înscris la școala tehnică din La Martinière, unde viitorii antreprenori ai industriei erau educați într-un mod strict. În timp ce Auguste s-a arătat interesat de medicină și biologie, Louis și-a făcut ucenicia în fizică și chimie. Însă, fiind pasionat de pian, acesta a luat și lecții la conservator.
Primul film al fraților Lumière prezenta îmbulzeala cu care ieșeau de la serviciu muncitorii de la fabrica tatălui lor
CopperKettle, CC BY-SA 3.0
În 1881, la vârsta de doar 17 ani, Louis făcuse câteva încercări „de a opri mișcarea în fotografii”: fumul de la un foc de paie în grădină, sau pe fratele său care arunca o găleată cu apă. Tocmai inventase instantaneul care, așa cum făcuseră pictorii impresioniști cu un deceniu mai devreme, surprindea clipa și lumina sa trecătoare. Această descoperire a fost raportată în Buletinul Societății Franceze de Fotografie și a stârnit o mare admirație în rândul colegilor săi din întreaga lume.
La scurt timp după aceea, Antoine Lumière a cumpărat un teren în suburbia Monplaisir. În aproximativ 10 ani, familia Lumière a construit pe acel teren cea mai mare fabrică de fotografie din Europa și a creat o marcă de plăci fotografice care le poartă numele, denumită „Blue Label” după culoarea cutiei. Vânzările masive ale produselor lor i-au îmbogățit rapid și le-au permis fraților să se dedice cercetării. În 1883, pe măsură ce afacerile lor se extindeau, frații Lumière au organizat un concurs public pentru a recruta cercetători pentru laboratoarele lor; deși au aplicat laureați universitari, frații Lumière au preferat să angajeze tehnicieni educați la Lycée de La Martinière.
Crearea companiei familiei (Antoine Lumière & Sons) a adus schimbări substanțiale în viața lor. De la vechiul atelier de pe malul râului Rhône, s-au mutat într-o vilă modernă pe care au botezat-o Château Lumière. Datorită talentului lor, familia și-a făcut treptat un nume în înalta societate. Însă nu toți membrii familiei Lumière au reacționat în același mod la noua lor bogăție: în timp ce tatăl suferea de „boala pietrei”, adică și-a construit mai multe case, fiii, în schimb, făceau acte de caritate.
Odată ce dispozitivelor optice au devenit populare, spectacolele audiovizuale au devenit la modă și au fost înregistrate brevete de către cercetători precum Louis Leprince și Thomas Edison, ceea ce a accelerat cursa spre cinematograf. Atunci, Louis Lumière a venit cu soluția: „cinematograful”.
Aparatul era format dintr-o cutie de lemn cu o lentilă și un film perforat de 35 mm. Pelicula era acționată cu manivela pentru a realiza instantaneele care compuneau secvența (care nu dura mai mult de un minut) și apoi era proiectată pe un ecran.
https://youtu.be/DEQeIRLxaM4
MediaFilmProfessor
De la începutul anului 1894, frații Lumière au început să testeze filmările cu noua lor cameră, care, plasată în fața intrării principale a propriei fabrici, încerca să prezinte sfârșitul zilei de lucru. Astfel, ei au realizat trei versiuni ale filmului „Plecând de la fabrica Lumière” înainte de a-l prezenta la prima proiecție publică, care a avut loc în data de 28 decembrie 1895 în celebra Sală Indiană de la Grand Café din Paris.
În căutarea culorilor
Ca urmare a succesului, familia Lumière l-a însărcinat pe inginerul Jules Carpentier să fabrice un număr mare de camere de filmat, a numit agenți ai companiei în principalele capitale din Europa și America și a pregătit tineri operatori dispuși să călătorească pe cele cinci continente pentru a filma scene din centrele locale.
Recrutarea a fost o sarcină ușoară și ieftină: au intervievat proaspeți absolvenți de la cele mai performante facultăți și școli tehnice din Lyon și le-au oferit un curs intensiv de filmare și proiecție. De asemenea, le-au furnizat echipamentul tehnic și acreditările necesare pentru a-și face treaba în întreaga lume.
Între timp, frații Lumière, pe lângă gestionarea afacerilor lor, își continuau cercetările pentru a obține o fotografie color pe o singură placă.
wikipedia.org
Cercetările lor au pornit de la tehnica de colorare manuală folosită de japonezi în gravurile lor – cum ar fi cele colecționate de Claude Monet – până la plăci de sticlă translucidă care pot fi proiectate pe un ecran. De fapt, la fabricile lor din Monplaisir, au dezvoltat un proces cunoscut sub numele de „tricromie”, pe care cameramanii companiei îl prezentau ca probe fotografice color după sesiunile de filmare.
Jean-Baptiste Tournassoud
Primul sistem de realizare a fotografiilor color a fost creat în anul 1903, de către fraţii Auguste şi Louis Lumière, fiind numit „Autochrome Lumière” sau „placa fotografică autocromă Lumière”. Patru ani mai târziu, primele plăci fotografice color erau disponibile pentru public.
Colorarea fotogramelor alb negru se făcea manual, cadru cu cadru. Aceste filme erau mai degrabă filme colorate decât filme color. Însă, lumea a fost fascinată, iar industria fotografiei a prins aripi, fiind într-o permanentă dezvoltare.
