China își dorește să preia controlul asupra resurselor de apă și să își consolideze capacitatea de producție energetică prin construcția barajului Motuo, un proiect de proporții titanice care promite să fie de trei ori mai puternic decât barajul actual al celor Trei Defileuri, despre care se spune chiar că ar influența rotația Pământului. Totuși, locația acestuia – pe platoul Tibet – a stârnit numeroase controverse.

Cu o capacitate de 60 de gigawați, echivalentul întregii puteri nucleare a Franței, barajul Motuo va deveni cel mai mare din lume. Franța este unul dintre liderii mondiali în energie nucleară, având aproximativ 56-61 GW capacitate instalată nucleară.

Amplasat în regiunea tibetană, proiectul promite să depășească de trei ori performanțele barajului celor Trei Defileuri, aflat în provincia Hubei. Costurile sunt pe măsura ambițiilor: 165 de miliarde de dolari, potrivit Reuters.

China s-a angajat într-o extindere accelerată a capacităților sale energetice, în special a celor din surse regenerabile. Țara instalează mai multe panouri solare decât restul lumii la un loc și, în paralel, continuă să construiască centrale pe cărbune. Hidroenergia rămâne o sursă esențială pentru mixul energetic chinez – este controlabilă, regenerabilă și nu generează deșeuri. Potrivit ONG-ului International Campaign for Tibet (ICT), există 193 de proiecte hidroenergetice planificate sau în curs de realizare, cu un potențial total de 270 GW – comparabil cu întreaga producție de energie a Germaniei.

Din aceste proiecte, 80% depășesc o capacitate de 100 MW, ceea ce arată preferința Chinei pentru proiecte la scară mare. Spre comparație, cel mai mare baraj din Franța – Grand’Maison din Isère – are o putere de doar 1800 MW. Conform ICT, 59% dintre barajele planificate sunt încă în faza de pregătire sau studiu, ceea ce sugerează un angajament pe termen lung al Beijingului față de această strategie energetică.


Citește și: Studiile au arătat că Barajul celor Trei Defileuri este atât de mare, încât influențează rotația Pământului


Controverse ecologice și geopolitice

Barajul Motuo este aspru criticat din cauza amplasării sale în Tibet, o regiune ocupată de China de peste 70 de ani. Proiectul amenință să provoace strămutarea a numeroase familii, fără consultarea autorităților locale sau a populației afectate. Potrivit ONG-urilor, cele 34 de baraje deja construite în regiune au dus la peste 120.000 de evacuări forțate. Dacă numărul barajelor va ajunge la 193, estimările arată că între 750.000 și 1 milion de persoane ar putea fi strămutate.

În plus, proiectul amenință echilibrul geopolitic al Asiei de Sud. Barajele precum cel de la Motuo sunt amplasate pe fluviul Yangtze, care asigură apă pentru o mare parte din regiune. Există temeri că Beijingul ar putea controla fluxul apei către țările vecine – o resursă vitală pentru aproximativ 1,8 miliarde de oameni care depind de apele ce izvorăsc din Tibet.

Barajul Motuo va devia apele care curg și în India. Deși China afirmă că nu va exista „niciun efect negativ în aval”, India a transmis deja că va „lua toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele. Într-un context în care China, cu 1,4 miliarde de locuitori, dispune de doar 6% din rezervele mondiale de apă dulce, controlul resurselor hidrologice a devenit o prioritate strategică.

Acest proiect colosal promite să ofere Chinei acces la o sursă vitală de energie și apă, dar și o poziție de forță economică în regiune – întrucât Beijingul intenționează să vândă surplusul de energie electrică țărilor vecine. Totuși, există și riscuri considerabile legate de schimbările climatice: temperaturile extreme pot afecta funcționarea barajelor. De asemenea, zona în care va fi amplasat barajul este una seismică, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la siguranța unei construcții de asemenea dimensiuni.


Citește și: Chinezii au dezvoltat o metodă revoluționară de a produce oţel de 3.600 ori mai rapid decât cele actuale, cu un consum de energie semnificativ mai mic