În urmă cu 70.000 de ani, Homo sapiens era doar o altă specie umană care locuia pe planetă.

Astăzi, însă, suntem ultimii oameni de pe Pământ și am evoluat atât de mult încât încercăm și facem tot posibilul să căutăm alte forme de viață pe alte planete. Acesta este doar un exemplu.

Ce ne-a făcut diferiți, de ce au dispărut celelalte specii umane și Homo sapiens s-a extins pur și simplu?

Când a rămas „Homo sapiens” singura specie umană existentă pe Terra?

 milolao 

Suntem atât de obișnuiți să fim singura specie umană de pe planetă, încât ne este greu să ne gândim cum ar fi fost lumea dacă am fi împărțit-o cu alte ființe din genul Homo (din latinescul homō – om). Și, la rândul său, faptul că noi suntem cei care am supraviețuit ne face să credem că suntem speciali, că suntem vârful evoluției.

Cu toate acestea, merită să ne amintim că dispariția face parte din evoluție și că, inițial, nimic nu ne deosebea de „verișorii noștri umani”.

În urmă cu 300.000 de ani, pe Pământ existau cel puţin șapte specii umane, iar în prezent există o singură specie, Homo Sapiens, specia noastră, care stăpâneşte şi transformă planeta în moduri în care nicio altă specie nu a făcut-o.

12019 

Consensul științific indică faptul că Homo sapiens a părăsit Africa în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. A ajuns în Peninsula Arabică și de acolo a pornit să colonizeze restul lumii.

Dar, la acea vreme, Eurasia era deja locuită de alți oameni: neanderthalienii în Europa și denisovanii în Asia. În urmă cu aproximativ 40.000 de ani (poate mai târziu), toți au dispărut, cu excepția lui Homo sapiens. Ce s-a întâmplat?

Răspunsurile sunt variate, dar nimic nu este sigur cu privire la acest proces important din istoria omenirii. Ceea ce este clar este că trăim într-un moment excepțional în istoria evoluției, deoarece suntem singura specie umană de pe Terra de 40.000 de ani, o perioadă scurtă de timp în comparație cu cele peste două milioane de ani în care mai multe specii umane au trăit împreună pe planetă.

Homo sapiens rămâne singura specie de pe Pământ. Ce s-a întâmplat?

Emőke DénesCC BY-SA 4.0

În urmă cu câteva decenii se credea că Homo sapiens a înlocuit celelalte specii umane, cu care nu s-ar fi încrucișat (în teorie), dar se vorbea de specii incompatibile și de posibilitatea ca toate contactele dintre aceste specii să fi fost violente.

Istoria demonstrează pe deplin că oamenii moderni au nevoie doar de cea mai mică diferență pentru a-și scoate la iveală intoleranța și a porni să elimine un alt grup de oameni. Să fie acesta primul și cel mai mare genocid din istorie?

Faptul că violența a făcut parte din procesul de exterminare a celorlalte specii umane este încă o teorie valabilă și poate aplicabilă în anumite contexte și circumstanțe, dar ideea de incompatibilitate între diferiți oameni a fost cu siguranță eliminată în 2010.

Studiile genetice au reușit să secvențieze genomul omului de Neanderthal și s-a constatat că populațiile actuale au un procent de ADN de Neanderthal. Mai multe descoperiri și studii coroborează această dovadă, la fel cum unele populații asiatice au o parte din ADN-ul omului de Denisova. Prin urmare, a existat o încrucișare.

Cele mai recente studii poziționează o mare parte a comunității științifice în acord cu teoria care explică supraviețuirea noastră față de alte specii de oameni datorită capacității noastre de a comunica. Este clar că noi suntem câștigătorii în competiția pentru resursele și nevoile care mențin în viață o specie.

Dacă am fost vânători și culegători mai eficienți decât alte specii, a fost datorită unor abilități sociale mai dezvoltate decât orice altă specie umană. Am reușit să dezvoltăm un limbaj unic, capabil să ne ajute să transmitem informații și să ne înțelegem între noi. Homo sapiens este o specie hipersocială, superioară altor mamifere datorită capacității noastre de a ne înțelege dincolo de rudenie.

Am format societatea și am stabilit anumite consensuri, cum ar fi religia, granițele unei țări sau apartenența la un anumit grup.

Neanderthalienii nu aveau această capacitate, iar acest lucru a oferit un avantaj grupurilor tot mai mari de Homo sapiens. Această idee a fost susținută și de către Yuval Noah Harari când a scris că: ” Oamenii din specia Homo sapiens pot coopera cu succes. Acesta este motivul pentru care sapiens domină lumea”.  Într-adevăr, putem spune că și alte vietăți cooperează, precum fac furnicile și cimpanzeii, însă într-un mod rigid și nu la același nivel ca cel al nostru.

„De aceea Sapiens conduce lumea, în timp ce furnicile ne mănâncă resturile și cimpanzeii sunt închiși în grădini zoologice”, conform lui Yuval Noah Harari. Specia Homo sapiens și-a dat seama că poate coopera eficient în grupuri mari pentru scopuri mai mari.

Nimic nu este mai bun decât o cooperare infinită și flexibilă pentru a depăși orice adversitate pe care natura și evoluția vieții pe Pământ o pot pune în cale.

Caracteristicile fizice combinate cu capacitatea cognitivă a lui Homo sapiens au făcut ca această specie să fie cea mai potrivită în evoluția oamenilor.

Prototyperspective

Un alt avantaj important pe care l-am avut a fost reprezentat de capacitatea strămoşilor noştri de a construi şi utiliza unelte: suliţe, cuţite, bâte şi praştii. Totuşi, după cum arată cultura materială a primilor Homo sapiens, arme, podoabe, unelte şi aşa mai departe, aceştia aveau un avantaj mult mai important: intelectul. Și, din nou, ajungem la comunicare. Capacitatea de a comunica, de a coopera şi de a realiza strategii s-a dovedit a fi „arma” care a dus la superioritatea oamenilor Homo sapiens.

Mai multe detalii despre „Homo sapiens” și de ce aceasta este singura specie umană rămasă pe planetă găsești în cartea lui Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurta istorie a omenirii„, pe care o poți comanda de aici.


Citește și: „Arma secretă” care i-a permis lui Homo sapiens să supraviețuiască și a provocat dispariția neanderthalienilor