Viața secretă a celebrei Coco Chanel
Gabrielle Bonheur Chanel, cunoscută mai bine sub numele de Coco Chanel, s-a născut în Maine-et-Loire, Franța, în 1883.
Acum, numele său este extrem de cunoscut, însă puțini știu că celebra Coco Chanel a început de jos, luptându-se pentru a își face un nume în lumea modei.
Încă de la naștere, viața a pus-o la încercare.
Familia sa era săracă și locuia într-o cameră în Brive-la-Gaillarde, Franța. După moartea mamei sale, Coco Chanel a ajuns la orfelinatul mănăstirii catolice din Aubazine.
După ce a petrecut șase ani în orfelinat, unde a învățat să coasă, Chanel și-a găsit de lucru ca croitoreasă, având și un al doilea loc de muncă: cânta într-un cabaret frecventat de ofițerii de cavalerie. Aici a căpătat porecla Coco.
În timpul cât a lucrat la cabaret, l-a cunoscut pe Étienne Balsan, moștenitorul unei averi în domeniul textil, și a devenit amanta acestuia. Ulterior, Chanel a început o relație de nouă ani cu unul dintre prietenii lui Balsan, un jucător de polo englez pe nume Arthur Edward Capel.
Capel a fost cel care a ajutat-o pe Coco Chanel să se mute într-un apartament din Paris și i-a finanțat primele buticuri. Cuplul s-a despărțit după nouă ani, iar fostul ei iubit a ajuns să moară într-un accident de mașină câțiva ani mai târziu, în 1919.
wikipedia.org
Public Domain
Înainte de moartea lui Capel, Chanel a reușit să îi ramburseze investiția inițială pe care acesta a făcut-o în afacerea ei. Până în 1927, ea deținea cinci clădiri de-a lungul celebrei rue Cambon din Paris, unde a deschis un butic de modă, vânzând orice, de la pălării și haine la bijuterii și parfumuri. Primele sale legături cu cei bogați au învățat-o cum „să își facă relații în lumea bună”, o abilitate pe care a folosit-o pentru tot restul vieții.
wikipedia.org
PD-US
Chanel a găzduit familia compozitorului rus Igor Stravinsky și a contribuit la susținerea financiară a producției din 1920 a operei „Ritualul primăverii” de Stravinsky. Până în 1923, când avea 40 de ani, a început o relație de un deceniu cu ducele de Westminster și există zvonuri conform cărora ar fi avut o aventură și cu prințul de Wales în aceeași perioadă.
Având în vedere că avea cunoștințe din cele mai înalte ranguri ale societății britanice, printre prietenii săi s-a numărat și Winston Churchill.
wikipedia.org
Public Domain
În acest timp, Coco Chanel își construia un imperiu al modei care există și astăzi. În 1999, revista Time a publicat o listă cu cei mai importanți 100 de „oameni ai secolului”.
pxhere.com
Coco Chanel a fost singurul creator de modă care a ajuns pe listă. Logo-ul său cu „C” încrucișat – pe care ea însăși l-a creat – este încă unul dintre cele mai ușor de recunoscut logo din lume, în timp ce Chanel No. 5 – celebra creație a sa, rămâne unul dintre cele mai emblematice parfumuri create vreodată.
arz
Public Domain
Războiul îi schimbă planurile
Cu toate acestea, atunci când războiul a izbucnit din nou în Europa, Chanel și-a închis magazinele de pe strada Cambon, declarând că nu era un moment potrivit pentru modă. În timp ce naziștii ocupau Parisul, Chanel s-a mutat din apartamentul ei de pe rue de Cambon 31 la hotelul Ritz, care era locul preferat al celor mai mari membri ai armatei germane. De asemenea, acesta era reședința baronului Hans Günther von Dincklage, un vechi prieten și ofițer în Abwehr (serviciile de informații militare germane) cu care a început o relație, conform ripleys.com.
La începutul anilor 1940, Chanel a fost implicată într-o dispută de afaceri cu Parfums Chanel, compania care deținea Chanel No. 5 și alte parfumuri. Când și-a început afacerea, Chanel s-a asociat cu investitori evrei din familia Wertheimer – mai exact cu Pierre Wertheimer. Acesta au insistat să ia o cotă de 90% din profiturile companiei sale în schimbul unui împrumut generos. În plus, Pierre Wertheimer a încheiat un acord cu Coco Chanel pentru a-și folosi numele în parfumuri fără implicarea ei în operațiunile de afaceri.
Când afacerea ei a început să meargă foarte bine, Chanel a încercat să răscumpere o parte din acțiunile companiei, dar Pierre Wertheimer a refuzat să-i vândă acțiunile înapoi.
Când naziștii au ocupat Franța, multe afaceri conduse de evrei erau vândute la prețuri foarte mici. De altfel, cei din familia Wertheimer fugiseră din calea războiului la New York. Odată cu ocuparea Parisului de către germani, Chanel și-a dat seama că ar putea folosi legile actuale în avantajul ei.
În data de 5 mai 1941, Coco Chanel a scris o scrisoare oficialilor partidului nazist. Ea a cerut ca proprietatea totală a Parfums Chanel să-i fie returnată: „Parfums Chanel a fost legal „abandonat” de proprietarii săi. Am un drept incontestabil de prioritate. Profiturile pe care le-am primit din creațiile mele de la înființarea acestei afaceri… sunt disproporționate.”
Deoarece Pierre Wertheimer era evreu, i s-a interzis legal să dețină o afacere. Având în vedere acest lucru, Pierre a transferat dreptul de proprietate asupra Chanel unui prieten de familie, Félix Amiot, care nu era evreu. Mai târziu, Amiot a dat înapoi compania familiei Wertheimer, după război.
Gerard și Alain Wertheimer sunt nepoții lui Pierre Wertheimer. Ei încă mai controlează 90% din companie. Conform lofficielusa.com, cei doi sunt incluși în top 10 cei mai bogați 10 miliardari din Franța.
Multe alte franțuzoaice au fost acuzate de colaborare cu soldații germani în timpul ocupației și au fost rase pe cap în cadrul unei campanii de pedepsire și umilire publică după război. Cu toate acestea, Chanel a scăpat de astfel de pedepse, în parte datorită prieteniei sale cu membri de rang înalt ai forțelor aliate.
Abia multe decenii mai târziu a ieșit la iveală întreaga amploare a colaborării sale cu naziștii.
În 2011, autorul și jurnalistul american Hal Vaughan a publicat o carte intitulată Sleeping With the Enemy: Coco Chanel’s Secret War (În pat cu dușmanul: Războiul secret al lui Coco Chanel). În ea, el a extras din documente recent declasificate pentru a dezvălui că faimoasa Coco Chanel a făcut mult mai mult decât să aibă o „poveste de dragoste cu un german”.
Cartea a dezvăluit nu o femeie prinsă într-o aventură nepotrivită, nici una care își folosea poziția pentru a se proteja într-un moment tensionat al istoriei, ci o adevărată informatoare. Însă, adevărul probabil că nu îl vom afla niciodată. Poate că a cooperat cu naziștii doar pentru a rămâne în viață și a-și păstra afacerea. Sau era cu adevărat îndrăgostită și era alături de bărbatul ei, indiferent care ar fi fost convingerile lui politice.
La vremea respectivă, cartea lui Vaughan a stârnit controverse, dar până în 2014, agențiile de informații franceze au declasificat documente suplimentare care confirmau o mare parte din ceea ce era scris acolo.
Potrivit cărții lui Vaughan și a înregistrărilor declasificate, atât Chanel, cât și iubitul ei, von Dincklage, raportau șefului serviciilor de informații SS, Walter Schellenberg. Schellenberg a fost condamnat pentru crime de război în timpul proceselor de la Nürnberg. În anii următori, Chanel a fost cea care a acoperit cheltuielile medicale ale lui Schellenberg, i-a întreținut familia și chiar a plătit pentru înmormântarea acestuia când a murit în 1952.
Numele ei de spion era „Westminster”, numărul oficial de agent fiind F-7124.
În 1943, Coco Chanel a călătorit în „groapa cu lei” – Biroul Principal de Securitate al Reichului din Berlin, unde a prezentat un plan conceput chiar de ea. Folosindu-se de legăturile sale din cadrul aristocrației britanice, ea urma să acționeze ca agent de legătură pentru a intermedia o pace separată între Germania și Marea Britanie.
Acest lucru urma să fie realizat prin întâlnirea cu vechiul ei prieten Churchill, o misiune cu numele de cod Operațiunea Modellhut. Complotul a fost în cele din urmă dejucat, la fel ca și o altă misiune în care Chanel a fost implicată, în care cel de-al Treilea Reich urma să preia controlul asupra Madridului.
După război, Chanel a depus mărturie la un tribunal francez pentru a explica legătura ei cu Abwehr. Ea a susținut că orice implicare a fost doar un mijloc de a-și scoate nepotul din închisoare. Acest lucru, cel puțin, era adevărat. Ea a încercat să-și folosească influența pentru a-l elibera pe André Palasse, care a fost închis într-un lagăr german în 1940.
Coco Chanel și-a trăit restul vieții înconjurată de bogăție și prestigiu. A trăit în Elveția timp de câțiva ani după război – uneori împreună cu von Dincklage – și a revenit în lumea modei în 1954.
wikipedia.org
CC BY 4.0
Coco Chanel a continuat să lucreze până la moartea ei, la vârsta de 87 de ani, din 10 ianuarie 1971. Aceasta a revoluționat industria de modă la începutul secolulul XX prin creațiile sale simple, elegante, comode și pline de rafinament.
