Ce limbă vorbeau cu adevărat hunii?
Timp de secole, hunii au fost învăluiți într-o aură de teroare și mister. Dar pe cât de temut erau acești oameni, pe atât de puțin se știa cu adevărat cine erau și de unde veneau. Imaginea lor, conturată în special de cronici romane pline de prejudecăți, i-a transformat în simboluri ale terorii, dar a lăsat nenumărate întrebări fără răspuns. Cine erau cu adevărat acești războinici nomazi? Ce limbă vorbeau? Din ce neam se trăgeau?
Și dacă hunii nu erau nici turcofoni, nici de origine mongolă? Cercetări recente redeschid dezbaterea: nomazii veniți din Asia Centrală – rămași în mare parte misterioși – ar fi vorbit o limbă uitată a stepelor siberiene, numită arin, limbă împărtășită altădată cu poporul Xiongnu.
Istoricii știau deja că hunii proveneau din Asia interioară. Însă originea lor etnică și lingvistică a fost, până acum, controversată. Motivul? Cea mai mare parte a informațiilor despre acest popor nomad care a zdruncinat Imperiul Roman – și despre strămoșii lor asiatici, Xiongnu – provin din surse externe, scrise în alte limbi. Termenul „Xiongnu”, de exemplu, vine din limba chineză.
Un nou studiu publicat în revista Transactions of the Philological Society propune o teorie îndrăzneață: hunii europeni și Xiongnu ar fi vorbit aceeași limbă, o formă veche a arinului, o limbă paleo-siberiană astăzi dispărută.
Arinul – o limbă uitată a stepelor
Între secolele III î.Hr. și II d.Hr., Xiongnu formau o confederație tribală extinsă în Asia interioară. Hunii, pe de altă parte, au fondat un imperiu multietnic relativ scurt, dar influent, în sud-estul Europei între secolele IV–V d.Hr.
Din secolul al VII-lea, popoarele turcice (precum Göktürks și uigurii) au migrat masiv din Asia Centrală spre vest, formând imperii puternice și lăsând o amprentă profundă culturală, politică și lingvistică, inclusiv prin limba lor: turca veche.
Pe această bază, specialiștii au presupus că Xiongnu și nucleul etnic al hunilor vorbeau deja turcă. Dar cercetările realizate de Svenja Bonmann (Universitatea din Köln) și Simon Fries (Universitatea Oxford) contrazic această ipoteză.
Cei doi lingviști au analizat patru tipuri de dovezi:
- cuvinte împrumutate în limbile turcă și mongolă
- un distih Xiongnu păstrat în cronicile chineze
- nume hunice
- toponime din Siberia.
„Luate separat, fiecare categorie ar avea o valoare limitată”, notează autorii. „Dar împreună, ele conduc inevitabil la concluzia că dinastia conducătoare a Xiongnu și nucleul hunilor vorbeau vechiul arin.”
Această limbă aparținea familiei ieniseiene (subgrup paleo-siberian), vorbită în Siberia înainte de sosirea populațiilor uralice, turcice și tunguze. Astăzi, singura limbă supraviețuitoare a familiei ieniseiene este ket, vorbită de câteva grupuri mici de-a lungul fluviului Enisei.
Citește și: Cine a fost Attila Hunul, conducătorul barbar care i-a terorizat pe romani?
Hunii și Xiongnu: o filiație consolidată
Analiza arată prezența unor trăsături fonetice specifice arinului, precum consoana inițială /k-/, absentă din alte limbi ieniseiene. De exemplu, cuvântul kul („apă”) în arin apare și în proto-turcă și mongolă (köl, xol), sugerând un împrumut vechi, dintr-o perioadă în care aceste limbi nu se diferențiaseră încă.
De asemenea, numele Attila și Erjal, atribuite în trecut unor origini germanice, iraniene sau turcice, ar putea avea o explicație mai coerentă în vocabularul arin:
- Attila ar proveni din atɨ („iute”, „rapid”) + sufixul -la, care indică un adjectiv de intensitate – deci: „cel iute” sau „cel prompt”, un nume potrivit pentru un lider războinic.
- Erjal ar veni din ɛs („cer” sau „zeu”) și quam („soție” sau „femeie”), însemnând „soție cerească” sau „femeie divină” – posibil o nobilă sau chiar soția divinizată a lui Attila.
Aceste interpretări sugerează că elita conducătoare hunică nu era de origine turcă sau mongolă, ci provenea dintr-un grup Xiongnu vorbitor de arin.
Această teorie este susținută și de studii genetice recente, care indică continuitate între elitele Xiongnu și anumiți huni din Europa Centrală.
O limbă de prestigiu în Asia interioară
Ipoteza mai afirmă că vechiul arin ar fi fost limba nativă a dinastiei conducătoare Xiongnu, înainte ca turca veche să se dezvolte și să se răspândească.
„Această limbă a influențat chiar limbile turcice timpurii și se bucura de prestigiu în Asia interioară”, spune dr. Svenja Bonmann de la Universitatea din Köln.
De la Xiongnu la Attila: Limba dispărută a hunilor
Pentru prima dată, cercetătorii au putut reconstitui ruta de migrație a hunilor spre Europa. Peste 270 de toponime și hidronime conțin rădăcini ieniseiene și elemente tipic arine – cum ar fi kul – de-a lungul traseului dinspre Munții Altai.
Această suprapunere indică faptul că limbile arine au migrat împreună cu hunii spre vest. Coincidență? Autorii studiului cred că nu.
Citește și: Legenda spune că a fost înmormântat într-un sicriu din aur, argint și fier, împreună cu multe comori: Unde este îngropat Attila Hunul?