De ce este Marea Moartă atât de sărată?
Înconjurată de Iordania la est și de Israel și Palestina la vest, Marea Moartă este mai degrabă un lac fără ieșire la mare decât o adevărată mare și este recunoscută ca fiind unul dintre cele mai sărate corpuri de apă de pe Pământ.
Numele său este binemeritat – niciun pește, pasăre sau plantă nu poate supraviețui în mediul său foarte salin. De-a lungul țărmurilor, sarea se acumulează în crestele stâncoase, iar vizitatorii constată că apa extrasărată a Mării Moarte îi face să plutească la suprafața sa.
Robin Moore
Dar ce anume face ca Marea Moartă să fie atât de sărată – de 9.6 ori mai sărată decât oceanul planetar?
Sarea pământului
David ShankboneCC BY-SA 3.0
Celebrul scriitor Mark Twain a vizitat Marea Moartă în 1867, descriind experiența neobișnuită în cartea sa de călătorie, „The Innocents Abroad, or The New Pilgrims’ Progress” (American Publishing Company, 1869), ca fiind „o baie ciudată” care i-a lăsat „un miros splendid”.
CC BY-SA 3.0
„Unii dintre noi au făcut baie mai mult de o oră și apoi au ieșit acoperiți cu sare până când am strălucit ca niște ghețari”, a scris Twain.
Conform Administrației Naționale Oceanografice și Atmosferice (NOAA) din SUA, majoritatea apei oceanice are în mod obișnuit o concentrație de aproximativ 3,5 % de săruri dizolvate. Această sare își are originea în rocile de pe uscat; acizii din apa de ploaie dizolvă rocile și creează ioni – particule atomice încărcate – pe care apele le transportă în ocean. Cei mai comuni dintre acești ioni sunt sodiul și clorura, care se acumulează în ocean sub formă de sare.
Dacă toată sarea din ocean ar fi îndepărtată și ar fi împrăștiată pe tot terenul uscat de pe Pământ, stratul ar ajunge la o înălțime de 150 de metri, potrivit NOAA.
Dar toată această sare este totuși doar o cantitate mică în comparație cu sarea din apele Mării Moarte.
Darya Chervatyuk
Lio Voo
Apa din Marea Moartă este de până la nouă ori mai sărată decât oceanul planetar. Salinitatea crește în zonele mai adânci ale mării; la adâncimi mai mici de 100 m, apa devine atât de concentrată în sare, încât sarea se acumulează pe fundul mării.
Marea Moartă se află într-o vale de falii care se întinde pe o distanță de peste 1.000 km, începând de la vârful Peninsulei Sinai și extinzându-se spre nord până în Turcia. Altitudinea sa este cea mai scăzută de pe planetă – 429 m sub nivelul mării. O serie de lacuri au ocupat cândva această vale, dar ultimul dintre ele a dispărut în urmă cu 15.000 de ani, lăsând în urmă doar Marea Moartă, potrivit Minerva Dead Sea Research Center (MDSRC).
O singură sursă de apă dulce alimentează Marea Moartă: râul Iordan. În deșertul arid de joasă altitudine, apa care se adună în Marea Moartă se evaporă mai repede decât apa din ocean, lăsând în urmă cantități mari de sare.
Lăsată de izbeliște
tsaiproject CC BY 2.0
În ultimii ani, a fost sustrasă și mai multă apă din Marea Moartă prin devierea râului Iordan pentru uz agricol, micșorând astfel limitele mării și făcând ca apa rămasă să fie și mai sărată.
De fapt, Marea Moartă dispare într-un ritm alarmant, retrăgându-se cu aproximativ un metru în fiecare an, potrivit unui studiu publicat în 2010 în revista Environmental Economics. Autorii studiului au mai precizat că Marea Moartă s-a retras cu aproximativ 30 de metri de la începutul secolului XX.
Conform cercetărilor, chiar și fără intervenția omului, Marea Moartă ar putea avea probleme. În 2010 și 2011, oamenii de știință au forat sub Marea Moartă pentru a căuta indicii despre trecutul său geologic. Ei au descoperit că, în urmă cu aproximativ 120.000 de ani, în timpul unei perioade calde care a precedat ultima eră glaciară, Marea Moartă a secat complet, lăsând în urmă toată sarea din ea.
Dar, deși viitorul său poate fi incert, corpul de apă cunoscut de mult timp ca fiind o „zonă moartă” are încă surprize de oferit oamenilor de știință. În cadrul unei expediții din 2011, cercetătorii au coborât la adâncimi de neatins până atunci în apa sărată, descoperind izvoare de apă dulce care erau înconjurate de colonii de microbi.
