Cum sarea, „aurul alb din mâncare”, a făcut istorie: Importanța acestui condiment în dezvoltarea civilizației umane
Este greu de crezut că un condiment atât de simplu și, la prima vedere, nesemnificativ precum sarea, pe lângă rolul său culinar, a modelat civilizații întregi. Ea a jucat întotdeauna un rol important nu numai în economie, ci și în credințele religioase. Sarea a fost folosită în aproape toate culturile pentru a reprezenta puritatea spirituală și pentru a îndepărta spiritele rele.
Despre importanța sării știm încă din copilărie, din celebrul basm cules de Petre Ispirescu – „Sarea în bucate”.
Matthias Süßen, CC BY 3.0
Sarea nu face doar ca mâncarea să fie mai gustoasă, ci este de fapt necesară pentru viață. Ionii de sodiu ajută organismul să îndeplinească o serie de sarcini de bază, inclusiv să mențină lichidul din celulele sanguine și să ajute intestinul subțire să absoarbă substanțele nutritive. Nu putem produce sare în propriul nostru corp, așa că oamenii au fost întotdeauna nevoiți să apeleze la mediul înconjurător pentru a satisface această nevoie. Vânătorii timpurii puteau obține o rezervă constantă de sare din carne, dar grupurile agricole trebuiau să o caute urmărind urmele animalelor până la depozitele de sare.
Hai să descoperim ce înseamnă metafora „sarea pământului”, dar și care a fost rolul sării în diferite perioade ale istoriei omenirii.
Sarea în Europa
wikipedia.org
Unul dintre cei mai mari călători din istorie a fost celebrul Marco Polo. La vârsta de 15 ani, tânărul explorator a călcat pe urmele tatălui său și a călătorit în îndepărtata și misterioasa Chină de-a lungul Drumului Mătăsii.
Acolo a fost primit la curtea regală a Marelui Khan. Călătorul a fost pur și simplu captivat de Orient. Marile sale secrete, înțelepciunea sa infinită care datează de secole și comorile sale misterioase l-au fascinat pe Marco Polo. Marele Khan i-a acordat lui Marco Polo funcția de emisar, iar acest lucru i-a permis să călătorească mult prin tot imperiul.
La sfârșitul secolului al XIII-lea, exploratorul a sosit în Veneția sa natală cu o comoară de curiozități orientale minunate pe care europenii nu le mai văzuseră până atunci.
Printre aceste comori se numărau: bani de hârtie, praf de pușcă, mătase, vase de porțelan și pietre prețioase de o frumusețe rară. Puțini oameni știu că unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care Marco Polo le-a adus din China a fost sarea, care astăzi este un condiment care nu lipsește din nicio bucătărie. Această marfă valoroasă a fost cea care i-a făcut în curând pe venețieni fabulos de bogați.
BigBrotherMouse, CC BY-SA 4.0
Veneția era la acea vreme principala legătură între Africa de Nord și Mediterana. Având monopolul pe piața sării, orașul a atins o prosperitate economică fără precedent.
Istoria sării
Sandip Dey, CC BY-SA 4.0
Sarea a creat civilizații întregi. În Egiptul antic, era unul dintre cele mai importante produse de bază, deoarece sarea era unul dintre principalele ingrediente necesare pentru mumificare. Sarea era plătită pentru sclavii care erau aduși la Atena pentru a fi vânduți.
În epoca romană, sarea era, de asemenea, o monedă de schimb.
Sarea nu numai că servea la aromatizarea și conservarea alimentelor, dar era și un bun antiseptic, motiv pentru care cuvântul roman pentru aceste cristale de sare (sal) provenea de la Salus, zeița sănătății. Dintre toate drumurile care duceau la Roma, unul dintre cele mai aglomerate era Via Salaria, ruta sării, pe care soldații romani mărșăluiau, iar negustorii duceau căruțe cu boi pline cu cristale prețioase pe Tibru, de la salinele din Ostia.
Solda unui soldat roman, care consta în mare parte în sare, a ajuns să fie cunoscută sub numele de „solarium argentum”, de unde provine cuvântul salariu. Salariul unui soldat era redus dacă acesta „nu-și merita sarea”, o expresie care a apărut deoarece grecii și romanii cumpărau adesea sclavi cu sare.
Cuvântul „salată” provine, de asemenea, de la „sare” și a început odată cu primii romani care presărau sare peste verdețuri și legume.
CC BY-SA 2.5
În timpul Evului Mediu, vechea sfințenie a sării a alunecat spre superstiție. Vărsarea sării era considerată un semn de rău augur, un semn de nenorocire.
Leonardo da Vinci wikipedia.org
În pictura „Cina cea de Taină„, realizată de către Leonardo da Vinci, Iuda, încruntat, este reprezentat cu o solniță răsturnată în fața sa.
Franța a instituit un nou monopol al sării în secolul al XVII-lea. Doar nobilimea avea dreptul de a vinde acest condiment, ceea ce a dus în curând la o penurie severă de sare. A fost chiar impusă o taxă specială pe ea. Aceasta era în continuă creștere și, odată cu ea, și nemulțumirea oamenilor sărăciți. În cele din urmă, această nemulțumire și multe alte nereguli au dus la o explozie socială în societate, numită Revoluția Franceză.
O altă poveste interesantă despre sare are legătură cu Mahatma Gandhi, care a mers pe jos mai mult de 300 de kilometri pentru a colecta sare scutită de taxe pentru oamenii săraci din India. Acest eveniment a fost numit Marșul Sării. A fost un protest împotriva politicii britanice care le interzicea localnicilor să extragă sare. Aceștia trebuiau să o cumpere de la coloniști la prețuri fabuloase. Chiar și astăzi, în India, sarea simbolizează un dar neprețuit, fiind un simbol al norocului și al libertății.
Sarea era probabil cea mai importantă în Africa, unde caravane nesfârșite de cămile încărcate cu sare traversau imensul deșert Sahara. Greutatea unui bloc de sare era de aproape 100 de kilograme. Două astfel de blocuri erau încărcate pe fiecare cămilă, iar caravana număra de la 500 de animale la 2.000. Sarea era schimbată pe aur, fildeș și blănuri.
Oferta de sare nu a fost niciodată pe măsura cererii ridicate. Dificultățile de transport au crescut prețul acesteia. Adesea, valora literalmente greutatea sa în aur.
Jeremy Stewart
Sarea a influențat întotdeauna cursul civilizației umane. Când a fost folosită pentru a săra peștele, lumea s-a schimbat pentru totdeauna. Babilonienii și sumerienii foloseau sarea ca și conservant. Anterior, nu existau prea multe modalități de a face alimentele durabile. Prin urmare, sarea a avut un rol deosebit de important ca bun economic, ceea ce a dus la creșterea prețului său.
Capacitatea de a conserva capturile pentru a le vinde departe de locul unde au fost capturate și chiar de port a schimbat modul de a face comerț cu bunurile alimentare.
În plus, era posibil să se stea mai mult timp în călătoriile pe mare și pe uscat – deoarece sarea permitea depozitarea proviziilor pentru o perioadă lungă de timp. Acest lucru i-a ajutat pe europeni să înceapă să exploreze lumea în mod activ în secolul al XV-lea, ceea ce a dus în cele din urmă la „descoperirea” Americii, iar mai târziu a Noii Zeelande și a Australiei.
Sarea a jucat, de asemenea, un rol important în Războiul de Independență american împotriva Marii Britanii. Atunci când britanicii au interzis vânzarea de sare rebelilor, acest lucru a avut efectul opus: producătorii locali au devenit adevărații eroi ai Războiului de Independență.
Sarea și religia
Din timpuri imemoriale, sarea a fost o parte importantă a ritualurilor religioase în multe culturi. În Grecia antică, sarea era considerată un simbol sacru al purității. Un amestec din apă și sare era stropit pe toate obiectele în timpul ceremoniilor religioase și al sacrificiilor. Sarea era aruncată în foc ca ofrandă pentru zei.
În budism, sarea joacă, de asemenea, un rol important. Se crede că alungă spiritele rele. Există obiceiul de a se arunca sare peste umăr pentru a alunga spiritele rele care se agață de spate. Liderul budismului, Dalai Lama, este chiar îngropat pe un pat de sare. În Japonia, sarea are o semnificație similară. De exemplu, chiar și astăzi, înainte de o luptă a unui luptător de sumo, se aruncă un pumn de sare pe centrul ringului pentru a alunga spiritele rele.
Sarea ocupă un loc foarte important în Scriptură. Ea făcea parte din ofrandele de la templu.
Sarea este menționată de nenumărate ori în Biblie. Sarea este folosită pentru vindecare și purificare. Până în ziua de azi, evreii obișnuiesc să ofere pâine, sare și zahăr proprietarilor unei case la o petrecere de casă nouă. Acest lucru simbolizează dorința de a nu cunoaște niciodată foamea.
Chiar și la noi, în România, există obiceiul de a întâmpina oaspeții cu pâine și sare.
CC0
Potrivit istoricilor, primele mărturii ale acestei forme ritualice de ospitalitate sunt precreştine, iar oferirea pâinii (la început se ofereau boabe de grâu) şi sării era un semn de bunăvoinţă şi de acceptare faţă de cel care venea în casa sau în ţinutul cuiva.
Faran Raufi
Cea mai faimoasă mențiune a sării se găsește în Noul Testament. Iisus le spune ucenicilor săi: „Voi sunteți sarea pământului” (Matei 5:13-16). Dar, ce înseamnă acest lucru mai exact? Aceste cuvinte sunt rostite de Hristos după faimoasa sa Predică de pe Munte, în care Domnul enumeră poruncile de beatitudine. Ele sunt cele mai puternice cuvinte de binecuvântare rostite vreodată și inspiră și astăzi milioane de oameni din întreaga lume. Predica de pe Munte este nucleul învățăturilor lui Iisus Hristos. Ea conține toate principiile de comportament creștin, principii menite să îi ajute pe creștini să trăiască în pace cu oamenii și cu Dumnezeu.
După aceste cuvinte, Domnul pronunță postulatul că apostolii sunt sarea pământului. Aceasta înseamnă că ei trebuie să fie un model pentru toți.
Sarea simbolizează dragostea. Atunci când oamenii îl resping pe Dumnezeu, societatea se deteriorează încet – putrezește precum carnea sau peștele fără sare.
