Se estimează că Pământul va începe să se rotească mai rapid în perioada următoare, făcând ca unele dintre zilele noastre să fie mai scurte. În zilele de 9 iulie, 22 iulie și 5 august, poziția Lunii va influența rotația Pământului, făcând ca durata fiecărei zile să fie cu 1,3 până la 1,51 milisecunde mai scurtă decât în mod normal.

O zi pe Pământ reprezintă perioada necesară planetei pentru a efectua o rotație completă în jurul propriei axe – aproximativ 86.400 de secunde, echivalentul a 24 de ore. Totuși, viteza acestei rotații este influențată de mai mulți factori, inclusiv poziția Soarelui și a Lunii, variațiile câmpului magnetic al Pământului și distribuția masei planetei.

De la începuturile sale, rotația Pământului a încetinit treptat, ceea ce a făcut ca zilele să devină tot mai lungi. Cercetătorii au descoperit că, în urmă cu aproximativ 1–2 miliarde de ani, o zi pe Pământ dura doar 19 ore. Aceasta se explică, probabil, prin faptul că Luna era mult mai aproape de planeta noastră, iar forța sa gravitațională era considerabil mai puternică, determinând Pământul să se rotească mai rapid pe axa sa. De atunci, pe măsură ce Luna s-a depărtat progresiv, durata zilelor a crescut în medie.

În ultimii ani, însă, oamenii de știință au observat fluctuații neobișnuite în viteza de rotație a planetei. În 2020, s-a constatat că Pământul se învârtea mai repede decât oricând de la începutul măsurătorilor în anii 1970. Cea mai scurtă zi înregistrată vreodată a avut loc în data de 5 iulie 2024, fiind cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât durata standard de 24 de ore, potrivit site-ului timeanddate.com.


Citește și: De ce Luna se îndepărtează de Pământ încetul cu încetul în fiecare an?


În zilele de 9 iulie, 22 iulie și 5 august 2025, Luna se va afla la cea mai mare distanță deasupra ecuatorului terestru, ceea ce modifică modul în care forța sa gravitațională afectează axa Pământului. Gândește-te la Pământ ca la un titirez: atunci când îl rotești ținându-l de la centru, se învârte mai încet, iar când îl apuci de la vârf și de la bază, se învârte mai repede.

Atunci când Luna se află mai aproape de poli, viteza de rotație a Pământului crește, determinând scurtarea ușoară a zilei. Aceste variații sunt normale și de așteptat, însă cercetări recente sugerează că activitatea umană contribuie și ea la schimbarea rotației planetei. Cercetătorii NASA au calculat că deplasarea gheții și a apelor subterane, legată de schimbările climatice, a prelungit durata zilelor cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol, între 2000 și 2018.

Evenimentele majore pot influența și ele rotația Pământului. De exemplu, cutremurul devastator din Japonia, din 2011, a scurtat lungimea zilei cu 1,8 microsecunde. Chiar și schimbarea anotimpurilor modifică rotația planetei, a explicat Richard Holme, geofizician la Universitatea din Liverpool, într-un e-mail pentru Live Science.

„În emisfera nordică există mai mult uscat decât în cea sudică”, a explicat Holme. „Pe timpul verii, când copacii înfrunzesc, o parte din masă se ridică de la nivelul solului și ajunge mai departe de axa de rotație a Pământului, ceea ce influențează ușor viteza de rotație.”

Rata de rotație a oricărui corp aflat în mișcare este influențată de distribuția masei sale. Când un patinator se învârte pe loc, se rotește mai repede dacă își ține brațele strâns lipite de corp și încetinește atunci când le întinde. În mod similar, pe măsură ce masa Pământului se deplasează mai departe de centru în timpul verii, viteza de rotație scade, iar ziua devine ușor mai lungă, a explicat Holme.

Desigur, în zilele respective, ceasurile noastre vor continua să indice 24 de ore. Această diferență minusculă nu este perceptibilă la nivel individual.

Singura situație în care s-ar impune modificarea fusurilor orare ar fi dacă diferența dintre durata unei zile ar depăși 0,9 secunde (900 de milisecunde). Deși acest lucru nu s-a întâmplat niciodată într-o singură zi, în timp, ceasurile noastre se desincronizează față de poziția reală a planetei. Acest fenomen este monitorizat de Serviciul Internațional de Rotație a Pământului și Sisteme de Referință (IERS), care adaugă periodic o „secundă intercalară” în Timpul Universal Coordonat (UTC), pentru a readuce măsurătorile în concordanță cu rotația Pământului.


Citește și: De ce nu simțim că Pământul se învârte?