Sistemul audio care este atât de puternic încât poate să te omoare
Poate un sunet să ucidă? Ei bine, da. Agenția Spațială Europeană (Esa) deține arma „sonică” care poate face acest lucru. Aceasta constă în patru claxoane din laboratorul acustic al Esa din Noordwijk, Olanda, care sunt folosite de fapt pentru a testa sateliții. Scopul este de a vedea dacă aceștia pot rezista la vibrațiile și presiunea sonoră cauzate de zgomotul de lansare.
Claxoanele folosesc un flux de azot gazos pentru a produce un sunet care depășește 154 de decibeli, ca cel pe care l-ai auzi stând lângă motorul unui avion cu reacție care decolează.
O expunere scurtă la această intensitate sonoră nu este letală (ar fi nevoie de 185-200 dB), deși este suficientă pentru a sparge timpanele. Expunerea pe termen lung, în schimb, poate ucide.
Prin ce mecanism? Se crede că un sunet foarte intens poate provoca un embol de aer care să călătorească din plămâni spre inimă, provocând moartea. Dar există și posibilitatea ca plămânii să explodeze pur și simplu din cauza presiunii aerului produsă de sunetul ucigaș.
Cu toate acestea, nu numai sunetele foarte „puternice” pot cauza probleme: există dovezi că ultrasunetele de mare intensitate, inaudibile pentru urechea umană, pot provoca daune fizice. La fel și unele frecvențe foarte joase, așa-numitele infrasunete (sunt vibrații cu frecvența cuprinsă între 0,001Hz și 16Hz și nu pot fi auzite de om).
Camera acustică unde este amplasat sistemul se sprijină pe arcuri pentru a preveni propagarea vibrațiilor în structura clădirii. De astfel, măsoară 11 m lățime pe 9 m adâncime și 16,4 m înălțime. Pereții săi sunt din beton armat cu oțel de 0,5 m grosime pentru a reține sunetul și sunt acoperiți cu un strat gros de rășină epoxidică pentru a reduce absorbția zgomotului și a crește reverberația internă.
Zgomotul din interiorul camerei acustice este controlat automat și ajustat în timp real prin intermediul unui sistem de control acustic. Acest control automat permite ajustări rapide ale spectrului, obținând rezultatul dorit în mai puțin de 30 de secunde, cu o toleranță foarte strânsă (<± 0,5dB în benzile de putere ridicată).
Când zgomotul este dăunător pentru sănătate
Cu toate acestea, fără a atinge niveluri letale, zgomotul poate fi dăunător pentru sănătate. Statisticile spun că 125 de milioane de europeni sunt expuși la niveluri de zgomot excesive, care sunt legate de aproximativ 10.000 de decese premature, 43.000 de spitalizări și până la 900.000 de cazuri noi de hipertensiune arterială în fiecare an.
Poluatorul fonic numărul unu este traficul rutier, urmat (la distanță) de căile ferate și aeroporturi.
Pentru a remedia situația, Europa a aprobat în 2002 o directivă care prevede, ca un prim pas, crearea de hărți care să identifice sursele de poluare fonică de pe fiecare teritoriu.
Din 2012, legislația europeană obligă toate localitățile cu peste 100.000 de locuitori să realizeze hărțile de zgomot, care identifică zonele urbane unde nivelul depășește 70 de decibeli, doar că autoritățile din România nu prea țin cont de aceste directive.
