Pe lângă Podul lui Traian, Tabula Traiana  sau Columna lui Traian, un al monument impresionat din timpul conducătorului roman este Tropaeum Traiani, un simbol al victoriei decisive a lui Traian în războaiele pentru cucerirea Daciei şi al romanizarii populației geto-dace.

Declarat în prezent monument istoric, monumentul a fost reconstituit în anul 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine, și a fost inaugurat în cadrul festivităților prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea independenței Principatelor Române. Arheologii români și-au îndreptat atenția asupra monumentului Tropaeum Traiani şi a aşezării cu acelaşi nume după reintrarea Dobrogei în graniţele României, în urma Războiului de Independenţă.

În prezent, Complexul muzeal ”Tropaeum Traiani” de la Adamclisi include Monumentul Triumfal, muzeul şi cetatea Tropaeum Traiani.

Conform datărilor arheologice, mărețul monument Tropaeum Traiani de la Adamclisi, județul Constanţa, a fost ridicat în anul 109, conform wikipedia.org.


Citește și: Podul lui Traian peste Dunăre: Construcția realizată de romani pentru cucerirea Daciei


Tropaeum Traiani este unul dintre cele mai importante monumente antice de pe teritoriul României

geomcraeCC BY-SA 4.0

Monumentul Triumfal de la Adamclisi este unul dintre cele mai însemnate monumente de artă provincială romană, nu numai de pe teritoriul României, dar şi de pe toată întinderea vechii lumi romane imperiale, se menţionează pe site-ul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Monumentul Tropaeum Traiani, înalt de 40 de metri, a fost inaugurat în anul 109 d.Hr. pe un platou de la Adamclisi, în memoria victoriei obţinute aici de legiunile romane ale împăratului Traian în timpul primului război dacic (101-102 d.Hr.). Acesta este cel mai însemnat monument ridicat de romani în regiunea Dunării de Jos.

În varianta în care a fost reconstituit de către arheologi, sub conducerea reputatului istoric Adrian Rădulescu, în anul 1977, monumentul este alcătuit dintr-un nucleu cilindric înconjurat la bază de o platformă circulară cu şapte trepte din piatră. Inițial, pe acel nucleu din piatră erau 54 de metope din care s-au mai păstrat doar 49, sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor dintre daci şi romani.

Bogdan CroitoruCC BY-SA 3.0 ro

Tropaeum Traiani are un acoperiș conic, cu solzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se ridică suprastructura hexagonală, înaltă de șase metri, pe care se află trofeul propriu-zis.

StrainuCC BY-SA 3.0 RO

Acesta înfăţişează o armură clasică romană, cu armele de luptă, şi are la bază arme şi prizonieri sculptaţi tot în piatră. Pe una dintre feţele soclului hexagonal a fost descifrată o inscripţie conform căreia monumentul a fost închinat ”Zeului Marte, răzbunătorul” (Mars Ultor).

Conform inscripției, Traian e supranumit Germanicus, după ultimele lui izbânzi din Germania, și Dacicus, după proaspăt-supunerea Daciei.

De altfe, se știe că Tropaeum Traiani a fost insipirat după mausoleul lui Augustus, din Roma, în Italia.

Monumentul trofeului a fost construit, conform inscripției, de către Apolodor din Damasc, arhitectul și inginerul favorit al lui Traian.

DarantoCC BY-SA 3.0 RO
DarantoCC BY-SA 3.0 RO

Mai multe dintre reliefurile originale din piatră de la Tropaeum Traiani au rezistat timpului și ne oferă reprezentări vizuale valoroase ale armatei romane din acea vreme. Aceste părți sunt expuse în cadrul  Muzeului ”Tropaeum Traiani”.  De altfel, aici poate fi văzută și statuia originală din vârful monumentului.


Citește și: Istoria Columnei lui Traian, unul dintre cele mai importante monumente ale Antichităţii europene


Cetatea romană a fost întemeiată de Traian pe locul vechii așezări geto-dacice

Cetatea Tropaeum Traiani, situată în Valea Urluii, la vest de Adamclisi, la doi km vest de monumentul triumfal, a fost locuită de romanii care, după luptele cu geto-dacii, s-au stabilit în zonă.

Săpăturile arheologice efectuate între anii 1968-1975 au scos la iveală o continuitate a locuirii din epoca neolitică și până în prima jumătate a secolului al VII-lea d. Hr. Au fost găsite urme ale culturii Hamangia și fragmente izolate de lame de silex. Ceramica găsită aparţinea epocii bronzului și epocii fierului.

Așa cum se știe, în secolele I-II așezarea geto-dacă avea să intre sub influenţa romană, în urma evenimentelor violente petrecute în regiune.

Această cetate, dotată cu impozante edificii publice și construcții civile, turnuri și ziduri de apărare din blocuri mari de piatră, străzi pavate cu dale de piatră și un sistem de canalizare, era unul dintre cele mai importante centre economice, politice şi religioase din Dobrogea romană. De altfel, aceasta este menționată în inscripții pentru prima dată ca municipiu în anul 170.


Citește și: Împăratul Traian: Cuceritorul Daciei și unul dintre cei mai mari conducători ai Imperiului Roman