Ne petrecem o parte impresionantă din viața noastră dormind și visând, dar oamenii de știință încă nu pot înțelege pe deplin de ce o facem.

Nu ne amintim de multe ori ce am visat, dar – când o facem – constatăm că visele sunt, de obicei, despre niște lucruri aleatorii din viața noastră de zi cu zi.

În timp ce unii oameni de știință cred că visele nu înseamnă nimic în mod special și nu au niciun impact asupra noastră, alții tind să nu fie de acord cu aceștia. Astfel că, ei studiază nu numai ce ne determină să visăm, ci și semnificațiile care stau în spatele fiecărui vis.

Iată 10 teorii care explică de ce visăm:

Amintirile

Numeroase studii au arătat că, în timpul somnului, creierul nostru lucrează destul de mult cu amintirile. Unele dintre acestea se transferă în memorii pe termen lung, în timp ce altele sunt procesate în diferite părți ale creierului. Informațiile noi merg de la hipocampus la cortexul cerebral, care este responsabil pentru prelucrarea amintirilor noi și transformarea lor în cunoștințe actuale. Mai precis, visăm pentru a permite memoriei de scurtă durată să se integreze în cea de lungă durată.

Terapie

Dormitul poate fi o experiență terapeutică dacă ai unele probleme sau sentimente nerezolvate care necesită să fie clarificate. Indiferent dacă este vorba de ceva care s-a întâmplat recent sau de o traumă din copilărie – de acum zeci de ani – visul te poate ajuta să descoperi o rezolvare a lucrurilor, pentru că – în timpul somnului – creierul nostru funcționează într-un mod diferit și îți poate da o nouă perspectivă asupra lucrurilor. Unii cercetători cred că visele sunt un refugiu sigur în care pot fi rezolvate diferite probleme.

Prevenirea anxietății

În cadrul unui studiu din 2009 au fost studiate două grupuri de oameni – cei sănătoși și cei care aveau probleme cu anxietatea și depresia. Rezultatele studiului au dovedit că persoanele care au probleme cu anxietatea au vise despre auto-victimizare, foarte des. Acest lucru înseamnă că somnul REM (adică faza somnului atunci când activitatea cerebrală este ridicată și apar acele mișcări rapide ale ochilor) poate ajuta, de fapt, pacienții care au probleme cu anxietatea și depresia să se ocupe de emoțiile lor de tristețe, de stima de sine scăzută și de sentimentele de furie.

Sănătatea

Este un fapt foarte cunoscut că lipsa somnului poate să ne ucidă. Nu este de mirare că acest lucru a fost o tehnică de tortură, în trecut. Cercetătorii au descoperit că persoanele cărora nu li s-a permis să viseze (au fost trezite chiar la începutul somnului REM) au avut probleme cu lipsa de coordonare și cu tensiunea crescută.

Insomnia este o problemă reală

Există o legătură între tulburările psihice și problemele de somn. Aproximativ 80% din persoanele care au fost diagnosticate cu tulburări psihice au avut, de asemenea, probleme cu somnul. Acest lucru înseamnă că există o șansă bună ca, tratând problemele legate de somn, să prevenim și dezvoltarea tulburărilor psihice.

Teoria procesării informațiilor

Somnul REM are o funcție foarte importantă. În timpul somnului REM, creierul nostru procesează noi informații și le leagă de cunoștințele pe care le avem deja despre lume.

Conceptele înrudite sunt conectate faptelor recent primite și sunt ulterior integrate în percepția pe care noi o avem asupra lumii. În tot acest timp, creierul nostru încearcă să creeze o așa-zisă „poveste” pentru a ajuta acest proces să se desfășoare cât mai bine posibil. Și așa se nasc visele.

Psihanaliza

Nu-l putem ignora pe Sigmund Freud, atunci când vorbim de vise. Tatăl psihanalizei a avut o mulțime de idei neobișnuite și, în timp ce unele dintre ele au fost respinse pe parcursul istoriei, altele sunt încă un subiect interesant de studiu pentru diferiți cercetători.

Freud a crezut că mintea noastră subconștientă ne vorbește prin vise. Aceasta înseamnă că interpretarea viselor este o activitate pe care fiecare persoană ar trebui să o facă zilnic. El a crezut că visele noastre exprimă tot ceea ce este suprimat în timpul zilei, toate dorințele întunecate și ideile inacceptabile care nu pot fi dezvăluite publicului. Recunoscându-le și rezolvând problemele nou-descoperite, oamenii pot deveni mult mai sănătoși și, prin urmare, mai fericiți.

Amintirile nu generează vise

Conform acestei teorii, visele sunt un simplu răspuns biologic la activarea unor părți ale creierului nostru, cum ar fi amigdala care este responsabilă pentru emoții (amigdala este considerată o componentă esențiala a circuitelor cerebrale ale fricii).

Acest lucru înseamnă că al nostru creier creează pur și simplu visele ca o reacție la semnale, nu la amintirile sau experiențele pe care le-am avut în timpul zilei. Autorii acestei teorii, totuși, nu consideră că visele sunt lipsite de sens – ei cred că aceste vise duc la nașterea de idei noi.

Teoria adaptivă

Conform teoriei adaptive, ceea ce noi numim somn este un mecanism folosit de animale pentru a se feri de pericole. Ele găsesc un loc sigur pentru a putea dormi și, în consecință, în felul acesta evită pericolele.

O altă parte a acestei teorii afirmă că somnul REM (practic, visarea) este, de asemenea, o parte esențială a supraviețuirii noastre. Se pare că animalele care nu primesc suficient somn REM tind să doarmă mai mult data viitoare când se odihnesc.

Acest lucru înseamnă că somnul REM este o funcție biologică importantă, iar animalele (dar și oamenii) ar trebui să doarmă suficient pentru a putea supraviețui.

Teoria simulării amenințărilor

Visele ne permit, de asemenea, să repetăm diferite situații amenințătoare și să dezvoltăm reacții adecvate la aceste amenințări. Cercetătorii au studiat visele copiilor din familii cu probleme (părinți alcoolici etc.) și din familiile fără probleme și au descoperit că micuții care trăiesc într-un mediu nepotrivit (de ex: violent) au avut vise înfricoșătoare, în timp ce copiii din familiile fără probleme aveau vise frumoase.

brainberries.co


Citește și: 30 de curiozități incredibile despre corpul uman