Rotația Pământului se modifică, iar schimbările climatice joacă un rol semnificativ. Straturile de gheață din Groenlanda și Antarctica se topesc rapid, modificând forma planetei și influențând rotația sa naturală. Oamenii de știință spun că acest lucru ne-ar putea forța să punem în aplicare o „secundă bisectă negativă” pentru prima dată în istorie.

Rotația Pământului a definit din punct de vedere istoric conceptul nostru de timp. Este nevoie de o rotație pe axa sa și, gata, este o nouă zi. Dar planeta noastră nu este ca un ceas precis. Rotația sa este influențată de numeroși factori, inclusiv de Lună, oceane, atmosferă și chiar de mișcările schimbătoare ale miezului său lichid.

Deși aceste variații sunt, de obicei, minore, ele necesită ajustări pentru a menține ceasul nostru atomic – purtătorul standard al cronometrării de precizie – aliniat cu rotația Pământului. Ceasul atomic este un tip de ceas care utilizează tranziția frecvenței electronice în zona microundelor, opticii sau a ultravioletelor dintr-un spectru electromagnetic a unui atom.

Aici intervin secundele bisecte (numite și secunde intercalate sau de salt), o secundă în plus adăugată (sau, teoretic, scăzută) la timpul universal coordonat (UTC) pentru a se asigura că ceasurile noastre corespund realității astronomice.

Schimbările climatice și enigma secundelor bisecte

wikipedia.org

Timp de zeci de ani, Pământul a încetinit, ceea ce a determinat adăugarea a 27 de „secunde de salt” începând cu 1972 pentru a menţine timpul atomic în concordanţă cu timpul solar. Cu toate acestea, tendința s-a inversat. Planeta accelerează acum subtil. Experții atribuie această accelerare proceselor din interiorul nucleului Pământului.

Factorii din adâncul Pământului influențează viteza unghiulară a acestuia, în special nucleul exterior lichid.

Viteza unghiulară a acestui nucleu lichid a scăzut în mod constant, ceea ce a dus la o creștere a vitezei unghiulare a Pământului solid, ceea ce înseamnă că acesta se rotește ceva mai repede.

Cu toate acestea, topirea calotelor de gheață exercită un efect contrar. Pe măsură ce gheața se transformă în apă și curge spre ecuator, umflătura ecuatorială a Pământului crește și devine ușor mai sferică. Această redistribuire a masei încetinește subtil rotația Pământului.

Un nou studiu publicat în Nature concluzionează că topirea gheții întârzie cu câțiva ani necesitatea unei potențiale secunde bisecte negative. „O secundă bisectă negativă nu a fost niciodată adăugată sau testată, așa că problemele pe care le-ar putea crea sunt fără precedent”, a declarat Patrizia Tavella de la Biroul Internațional de Greutăți și Măsuri, conform cnn.com.

Deși o secundă poate părea nesemnificativă, infrastructura noastră digitală depinde de o cronometrare hiperprecisă. Bursele de valori și multe alte sisteme se bazează pe o precizie de ordinul milisecundelor. Adăugarea unei secunde nu este o mare problemă, deoarece sistemele sunt programate pentru această ajustare. Cu toate acestea, scăderea unei secunde este o altă poveste.

„Nimeni nu a anticipat cu adevărat că rotația Pământului va crește până în punctul în care ar trebui să eliminăm o secundă bisectă”, spune autorul studiului, Duncan Agnew, geofizician la Universitatea California din San Diego.

Atunci când va trebui introdusă o secundă bisectă negativă – va fi necesară o reprogramare a sistemului, ceea ce va crea un potențial semnificativ de erori în întreaga lume digitală.

Potrivit studiului, încălzirea globală viitoare ar putea genera și alte probleme legate de cronometrarea globală în viitor, pe măsură ce schimbările climatice avansează.

Paul Carroll