De ce Pluto nu mai face parte din sistemul nostru solar?
Mult timp considerată a noua planetă a sistemului nostru solar, Pluto a fost în cele din urmă retrogradată atunci când criteriile științifice au fost modificate.
Mercur, Venus, Pământul, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto. Timp de decenii, elevii învățau pe de rost lista celor nouă planete care formau galaxia în jurul Soarelui nostru. Astăzi, această listă s-a micșorat și mai conține doar opt planete. A fost exclusă ultima din listă, Pluto, retrogradată de oamenii de știință la rangul de „planetă pitică”. Dar ce anume explică această decizie, uneori contestată de comunitatea științifică, cu privire la statutul lui Pluto?
De când Pluto nu mai este considerată o planetă?
NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Southwest Research Institute/Alex Parker
Descoperită în 1930 de către astronomul american Clyde Tombaugh, din echipa Observatorului Lowell, Pluto a fost integrată rapid în lista planetelor din sistemul solar.
Totuși, Pluto s-a remarcat curând prin misterele sale și prin caracteristicile sale fizice, care contrastau cu cele ale celorlalte planete.
În 2005, descoperirea lui Eris – un obiect transneptunian mai îndepărtat, dar și mai masiv – a relansat dezbaterea cu privire la clasificarea lui Pluto ca planetă. În data de 24 iunie 2006, verdictul a fost dat: Pluto nu mai este considerată o planetă a sistemului solar, ci o „planetă pitică”.
Această decizie controversată este încă disputată, în special de asociațiile de astronomi din Statele Unite, care sperau să păstreze acest titlu pentru prima planetă descoperită pe cer de un american.
Dimensiune: de ce Pluto nu mai este considerată o planetă?
Aflată la peste 4,8 miliarde de kilometri de Pământ, Pluto este un corp ceresc de dimensiuni reduse comparativ cu celelalte planete: diametrul său este de doar 2.300 de kilometri, adică cu o treime mai mic decât cel al Lunii. Dimensiunile sale, dar și masa estimată (1,314 x 10²² kilograme), sunt mult mai apropiate de cele ale altor corpuri cerești care nu sunt clasificate ca planete: Luna, dar și Callisto și Io (satelite ai lui Jupiter) sau Titan (satelit al lui Saturn).
Orbita planetei Pluto ridică, de asemenea, semne de întrebare. Dacă ne raportăm la ecliptică – planul în care Pământul orbitează în jurul Soarelui – orbita eliptică a lui Pluto este mult mai înclinată față de celelalte planete.
Mai mult, spre deosebire de celelalte, orbita lui Pluto intersectează orbita unei alte planete, și anume Neptun. Toate aceste motive au dus la „retrogradarea” planetei Pluto în anul 2006.
Citește și: De ce polul nord magnetic nu coincide cu polul nord geografic?
Care este diferența dintre o planetă și o planetă pitică, cum este Pluto?
Această decizie a condus și la apariția unei noi categorii de corpuri cerești: planetele pitice. Uniunea Astronomică Internațională recunoaște în prezent cinci astfel de obiecte în sistemul solar: Pluto, dar și Eris, Ceres (situată în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter), Haumea și Makemake.
Pentru a fi considerat planetă pitică, un corp ceresc trebuie să aibă o formă aproape sferică, să orbiteze în jurul Soarelui și să nu fie satelitul altui corp ceresc; masa sa trebuie să fie suficientă pentru ca forțele gravitaționale să îl mențină în echilibru hidrostatic.
Spre deosebire de planete, însă, o planetă pitică nu trebuie să fi eliminat alte corpuri din vecinătatea orbitei sale (orbita lui Pluto este populată cu alte obiecte cerești). Lista planetelor pitice ar putea totuși să se extindă, pe măsură ce descoperiri noi sunt făcute în regiunea centurii Kuiper, la marginea sistemului solar.