Pe peretele Bibliotecii Sfântul Marcu din Veneția se află un portal către o altă lume. O planisferă circulară albastră și aurie, cu un diametru de puțin peste doi metri, este desenată pe un pergament montat pe lemn.

Este harta lui Fra Mauro, o lucrare cartografică monumentală care ne arată cum a fost percepută lumea noastră la mijlocul secolului al XV-lea, prin mii de adnotări și ilustrații înghesuite între continente și mări. Și toate acestea fără ca autorul său, un călugăr care trăia într-o mănăstire din Veneția, să fi făcut vreun pas în afara acestui oraș italian, pentru a se documenta.

Harta, care a fost comandată de regele Alfonso al V-lea al Portugaliei și finalizată în 1459, este pentru mulți un exemplu al modului în care observația empirică începea să primeze în fața miturilor și credințelor religioase.

Privind spre sud

Prima impresie pe care ne-o lasă harta lumii lui Fra Mauro este că pare să fie întoarsă cu susul în jos, deoarece sudul se află în partea de sus. Ochii noștri, obișnuiți cu nordul în sus, nu pot distinge cu ușurință continentele Europa, Asia și Africa: lumea cunoscută până atunci. Dar nordul nu a fost întotdeauna sinonim cu sus, iar orientarea pe hartă este o convenție culturală care a evoluat odată cu vremurile.

Hărțile islamice din vremea lui Fra Mauro plasau deja sudul în partea de sus și nu este surprinzător faptul că Fra Mauro a ales această orientare, deoarece pentru cei care locuiau în Veneția, sudul era orizontul spre care plecau toate navele, conform bbc.com.

Cu toate acestea, majoritatea hărților europene ale vremii au urmat o orientare complet diferită. Estul sau răsăritul, unde se credea că se află Grădina Edenului, era punctul de referință.

De fapt, paradisul ocupa un loc fizic pe hărți, aproape întotdeauna în partea de sus – un loc pe care Fra Mauro a decis să îl mute într-un colț – o mișcare îndrăzneață pentru acele vremuri.

Călugărul își explică decizia într-o lungă adnotare în care îl citează pe Sfântul Augustin în ideea că paradisul „nu are doar un sens spiritual, ci este un loc real pe pământ”, dar adaugă că acest loc real „este departe de toate așezările și cunoștințele omenești”.

Fra Mauro mută, de asemenea, orașul Ierusalim din locul său obișnuit pe hartă, situat în partea centrală a hărților, și îl plasează puțin mai la vest, în centrul celor trei continente care alcătuiesc harta: Asia, Europa și Africa.

Aceste decizii fac din această hartă una bazată pe observație empirică, urmând o metodă științifică mai presus de preceptele religioase.


Citește și: A existat cu adevărat Grădina Edenului, Paradisul Biblic unde primii oameni au trăit?


Înainte de a deveni călugăr, Fra Mauro a întreprins mai multe călătorii

wikipedia.org

Se cunosc puține lucruri despre viața lui Fra Mauro. Deși se crede că ar fi călătorit înainte de a deveni călugăr, fiind negustor și soldat, nu a făcut acest lucru pentru a se documenta sau pentru a-și desena harta.

Întrucât Veneția era o putere navală și un loc de întâlnire a culturilor, Fra Mauro a reușit să adune mărturii ale filosofilor, geografilor, cartografilor și marinarilor (inclusiv ale musulmanilor și ale unei delegații de etiopieni).

De asemenea, în mănăstire a avut la dispoziție o vastă colecție de cărți și hărți.

Ca urmare, harta sa universală este un fel de enciclopedie a cunoștințelor geografice deținute la acea vreme, și conține mai mult de 3.000 de adnotări.

Unele sunt comentarii despre obiceiuri locale sau particularități geografice, iar altele documentează în mod transparent procesul care l-a determinat pe cartograf să ia anumite decizii în detrimentul altora.

Nu există dragoni aici

Pe această hartă nu vom găsi nici șerpi de mare și alte creaturi mitologice tipice Evului Mediu, care să ne avertizeze asupra pericolelor locurilor neexplorate și a întinderilor îndepărtate ale necunoscutului. De precizat că în acele vremuri hărțile conțineau astfel de ilustrații.

Fra Mauro a rezolvat acest subiect explicând că niciunul dintre călătorii cu care a vorbit nu a putut confirma aceste povești cu monștri și că, prin urmare, a lăsat astfel de cercetări „în mâinile celor care sunt suficient de curioși să afle despre astfel de lucruri”. Conform acestuia, „marea rămâne, totuși, un loc periculos și tragic pentru navigatori, dar și pentru chestiuni mai pământești”.

Între adnotări, Fra Mauro începe să traseze trasee imaginare și să își expună viziunea unei lumi interconectate.

În timpul lui Fra Mauro, rutele caravanelor terestre au fost perturbate de un lanț de evenimente istorice: prăbușirea dinastiei mongole din China, Moartea Neagră și blocada turcească a Mării Mediterane.

wikipedia.org

Harta propune o alternativă maritimă. Fra Mauro îl contrazice pe Ptolemeu și susține că Oceanul Indian nu este o mare interioară, ci o mare deschisă și că Africa nu este un continent care se extinde la infinit spre sud-est. Fra Mauro și-a bazat teoria pe relatările marinarilor, punând din nou accentul pe observația empirică în detrimentul hărților și al autorităților din acea vreme.

wikipedia.org

Harta se referă apoi la primele călătorii ale exploratorilor portughezi de-a lungul coastei Africii, susținând că au navigat până la 2.000 de mile marine, pe baza unor hărți nautice care descriu locuri precum „Cabo Rosso”, de unde „Polul Nord nu poate fi văzut”.

wikipedia.org

În plus, la realizarea hărții a luat în calcul și câteva povești despre vase chinezești care au ajuns pe coasta sudică a Etiopiei, la alte 2.000 de mile de est. Legând aceste două rute, Fra Mauro a ajuns la concluzia că circumnavigația Africii era posibilă, cu aproape jumătate de secol înainte ca exploratorul portughez Bartolomeu Dias să demonstreze acest lucru prin atingerea Capului Noua Speranță în 1488.

Harta a fost finalizată în anul 1459

wikipedia.org

Harta lumii ilustrează, de asemenea, navigația activă în Oceanul Indian, unde flotele chineze și arabe navigau deja între Marea Roșie și Golful Persic spre porturile chinezești pentru a comercializa bunuri de lux.

Harta prezintă, de fapt, prima reprezentare picturală a navelor chinezești descrise de Marco Polo.

Mintea călugărului leagă pe harta lumii acele rute comerciale atât de active în Asia, cu acea ipotetică rută între Oceanul Indian și Marea Mediterană, navigând în jurul Africii. Urmând aceste rute, navele puteau naviga din locații din Oceanul Indian, precum Japonia, Java și portul chinezesc Quanzhou (descris de Marco Polo ca fiind unul dintre cele mai mari din lume), către orașe mediteraneene precum Aden, Mecca și Hormuz, și chiar orașe europene precum Lisabona și Veneția.

Adăugați la acestea râurile și rutele caravanelor terestre, care sunt desenate cu lux de amănunte pe harta lumii, și vă puteți gândi la aceasta ca la o schiță a unei lumi interconectate. Pentru realizarea hărții sale, Fra Mauro nu s-a limitat la prezentarea lumii așa cum era ea cunoscută la acea vreme, ci a schițat și o viziune a unei lumi viitoare. Toate acestea fără a părăsi Veneția.

Această hartă a fost finalizată în 1459, iar în prezent se numește Mappa Mundi. Ea poate fi considerată cea mai mare hartă a Evului Mediu. Harta cuprinde Europa, Asia și Africa. Nu este reprezentă America, pentru că, oficial, nu fusese descoperită. Cristofor Columb și-a început expediția la aproximativ 33 de ani după desenarea acestei hărți. Lipsește, de asemenea, și Australia.

Interesul modern pentru harta lui Fra Mauro a fost stârnit de către călugărul Placido Zurla, care a publicat un studiu amplu în 1806. De atunci, a fost recunoscut pe scară largă faptul că Fra Mauro a fost cu mult înaintea timpului său pentru cunoștințele sale geografice exacte, dorința de a contesta autoritatea și accentul pus pe observația empirică.


Citește și: Misterul hărții Piri Reis: Antarctica descrisă cu 300 de ani înainte de descoperirea sa